Cristoiu | Va revoluționa MRU imaginea publică a SIE?

Cred că sunt printre puținii, dacă nu singurul jurnalist care a fost interesat de Discursul în Parlament al lui MRU după ce a fost votat ca șef al SIE.
De ce am făcut asta?
Cine a urmărit activitatea mea nu numai de gazetar, dar și de eseist, va fi băgat de seamă că m-a preocupat și mă preocupă Serviciile de Intelligence.
Studierea Serviciilor Secrete m-a făcut să-i dau dreptate Elenei Udrea din Spovedanii și Jurnal că Generalul Florian Coldea o antipatiza, pentru că prin ea, președintele Traian Băsescu afla și alte lucruri din România decît cele date oficial de SRI.

Serviciile își fac o chestiune de viață și de moarte din a fi singurele surse de informații pentru Președinți.
Pe de o parte pentru că au interesul să-l țină pe Președinte ostatic al lor în materie de informații, pe de alta, pentru că de aia există, ca să culeagă informații pentru un Beneficiar.
Am remarcat, de exemplu, că nu doar la noi, dar și în alte locuri ale lumii, directorii Serviciilor suferă cînd președintele sau premierul sau ceea ce se numește Beneficiarul nu ia în seamă informațiile oferite de Servicii.

CIA realizează zilnic, pe lîngă informațiile ținînd de momentele de criză mondială, cîteva publicații pentru Beneficiari, între care se remarcă:
President’s Daily Brief (PDB) , un buletin primit în fiecare dimineață, cu excepția celei de duminică, de Președinte, de Vicepreședinte, de Secretarul Apărării, de Secretarul de Stat și de Asistentul Special al Președintelui pentru Afacerile de Securitate Națională. În 15 pagini (Jimmy Carter l-a redus ca număr), PDB îl informează pe Președinte de principalele evenimente din lume în ultimele 24 de ore.
E clasificat TOP SECRET.
Richard Helms, director al CIA pe vremea lui Richard Nixon, își amintește în Memoriile sale cît de amărîți erau cei din conducerea CIA, pentru că Richard Nixon nu citea PDB, zicînd că nu găsește în el informații în plus față de cele din The New York Times.

În mod deosebit, am studiat și am scris despre mai mult decît complicata relație dintre Serviciile Secrete și Societate, dintre nevoia de a lucra cu secrete și suspiciunea stîrnită în opinia publică de acest lucru.
De aici una dintre preocupările de seamă ale Serviciilor din țările democrate, ale CIA, mai ales, de a părea friendly, transparente, puse în serviciul cetățeanului.

Spre deosebire chiar de SRI, Serviciu care nu s-a preocupat în mandatul lui Traian Băsescu de imaginea de Serviciu deschis către societate, dar care dă semne în ultimul timp că trebuie să facă ceva în direcția deschiderii, altfel, la prima criză, riscă să aibă mari probleme cu opinia publică, SIE a rămas un Serviciu încremenit în imaginea de Securitate ceaușistă inutilă. SIE n-a făcut nici cel mai mic efort de a se adapta la exigențele moderne de deschidere către societate, de făurire a unei imagini de instituție utilă românilor, care plătesc taxe și impozite pentru ca SIE să-și poată desfășura activitatea.

Sub acest semn, m-au făcut să tresar aceste vorbe din Discursul lui MRU:
„Aş vrea ca în noul meu mandat, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, mai mult decât în mandatul anterior, să îmi conving colegii că doar împreună putem schimba percepţia păguboasă care planează asupra serviciilor speciale, care deşi autonome par să nu dea socoteală nimănui. Ipostazele, mandatele prin care am trecut, m-au făcut să înţeleg mai mult decât oricând că este nevoie de un nou cadru legislativ, de o nouă cultură a problematicii de securitate, de acoperirea diferenţelor de cunoaştere dintre comunitatea de profesionişti şi societatea românească în ansamblul ei.”

Dacă înțeleg eu bine, MRU se angajează să schimbe relația dintre SIE și opinia publică, să aducă acest Serviciu de Intelligence din anii României lui Ceaușescu în anii României democrate.
Asta înseamnă – socotesc eu – că MRU n-a acceptat postul de la SIE, pentru a se pricopsi cu o sinecură, ci pentru a revoluționa percepția publică despre acest Serviciu – repet – despre care românii află doar cînd i se schimbă directorul.

Eu am încredere că MRU își va îndeplini angajamentul.
Dvs aveți încredere în asta?

sursa: cristoiublog.ro