Liderul PSD, Liviu Dragnea, sustine o declaratie de presa, in Bucuresti, marti 27 decembrie 2016.ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO



Peste 18.000 de metri pătrați de clădiri și teren pentru numai 22.000 de dolari. Adică în jur de un dolar și 25 de cenți pentru fiecare metru pătrat de imobiliare constând în restaurante, spații comerciale, terenuri. Toate fuseseră ale statului. Până când, în 2005, au ajuns în proprietatea lui Liviu Dragnea.

Un tun imobiliar l-a transformat pe bugetarul Liviu Dragnea, la începutul anilor 2000, într-un burghez care putea trăi toată viața doar din rente. La mijloc, însă, nu a fost vreo afacere privată de succes, ci o învârteală cu statul, bazată pe funcțiile publice importante pe care Dragnea le deține de peste 20 de ani.

Începuturile: instalarea la Prefectura Teleorman

Între 1996 și 2000, Liviu Nicolae Dragnea a fost prefect al județului Teleorman. Era membru, atunci, al Partidului Democrat (PD). Ca prefect, Dragnea era reprezentantul guvernului în teritoriu.

Un guvern care controla și Fondul Proprietății de Stat (FPS), acel mamut care conținea toate întreprinderile, fabricile și, în general, entitățile economice ale fostului stat comunist care nu fuseseră încă privatizate. În Teleorman, FPS deținea Modern SA, o societate comercială pe acțiuni din Turnu Măgurele care deținea restaurantul local “Modern”, dar și “Hanul Diligenței” și alte spații comerciale în Turnu Măgurele. Era vorba de zeci de mii de metri pătrați de terenuri și clădiri moștenite de statul democratic de la fosta Republică Socialistă România, care le construise pentru “binele întregului popor”.

Intriga: privatizarea -Modern SA Turnu -Măgurele

Înființată în 1991 ca societate comercială capitalistă, Modern SA își schimbă în 1999 proprietarii. Statul, adică, prin FPS, o vinde unor privați. O privatizează, deci.


Primul și ultimul administrator (și, o vreme, acționar) al privatei Modern SA a fost Florinel Marinaș (personaj asupra căruia vom reveni și care, pentru o perioadă, a administrat firma împreună cu alți doi acționari). Mandatele lui de administrator s-au limitat, cumulat, la șase ani. Nici nu ar fi avut cum să fie mai lungi, în total, pentru că Modern SA (transformată, la un moment dat, în SRL – societate cu răspundere limitată) a fost dizolvată în 2005. Și nu pentru că vreo criză economică sau vreun dezastru natural ar fi împiedicat-o să mai funcționeze. Ci pentru că proprietarii firmei asta au decis. Dar numai după ce au golit-o de trofeele râvnite de la bun început, adică au luat terenurile și clădirile din proprietatea companiei.

Primul pas spre jaf: identificarea țintelor

Puține documente despre Modern SA mai sunt disponibile azi. În fond, la începutul anilor 2000, România nici măcar nu începuse procesul de aderare la Uniunea Europeană, legislația era complet netransparentă, statul acționa discrețio-nar, conflictul de interese (azi normat și sancționat) era pe atunci banal. To-tuși, “Monitorul Oficial” mai păstrează urme ale jafului de la Modern SA din Turnu Măgurele.

Prima dovadă încă disponibilă în “Monitorul Oficial”, referitoare la curățarea Modern SA de bunurile sale cele mai valoroase, se găsește într-o hotărâre a acționarilor Modern SA, din noiembrie 2002. Conform acesteia, “Se scot din fondul de comerț următoarele puncte de lucru: magazin alimentar, str. M. Kogălniceanu nr. 14, Turnu Măgurele; magazin mixt, str. M. Kogălniceanu, Turnu Măgurele, restaurant și discotecă nr. 14, str. Turnu Măgurele; restaurant și discotecă, șos. Alexandria km. 7, Hanul Diligenței, Turnu Măgurele” (facsimil 1).


Ce spune această decizie a proprietarilor Modern SA este că toate imobilele enumerate mai sus sunt, practic, indisponibilizate pentru activitățile firmei, urmând fie a fi vândute, fie a fi înstrăinate în alt fel.

Al doilea pas: Dragnea controlează peste 90%

Tot în noiembrie 2012, prin hotărârea nr. 5 a acționarilor Modern SA, se mai iau niște decizii. Prima și cea mai importantă este că se retrag trei acționari din firmă și-și cedează acțiunile unui al patrulea. A doua decizie este că doi dintre administratori se retrag, de asemenea. Iar a treia decizie este că forma de organizare se schimbă din SA (societate pe acțiuni) în SRL (societate cu răspundere limitată).

Iată cine erau cei trei acționari care se retrăgeau și cui cedau acțiunile (conform “Monitorului Oficial”): “Se retrag din societate: Ioniță Mădălin, în calitate de cedent, cedează 331 acțiuni nominative cu valoarea nominală de 25.000 lei (vechi – n.r.), în sumă de 8.275.000 lei (vechi – n.r.) către acționarul Dragnea Liviu Nicolae. Andrei Florea, în calitate de cedent, cedează 331 acțiuni nominative cu valoarea nominală de 25.000 lei (vechi – n.r.), în sumă de 8.275.000 lei (vechi – n.r.) către acționarul Dragnea Liviu Nicolae. DACOROM SRL, în calitate de cedent, cedează 331 acțiuni nominative cu valoarea nominală de 25.000 lei (vechi – n.r.), în sumă de 8.275.000 lei (vechi – n.r.) către acționarul Dragnea Liviu Nicolae” (facsimil 2).

Costul majorității: doar 746 milioane de lei vechi

Ce am aflat, așadar, că se întâmpla la sfârșitul lui 2002 în Modern SA? Am aflat că, probabil de la bun început, adică de la privatizarea companiei, în 1999, unul din acționari era Liviu Nicolae Dragnea. Și încă un acționar mare. Atenție, dacă Dragnea a intrat în companie încă din 1999, de la privatizare, se afla într-un conflict de interese evident (atunci, Dragnea era prefect, adică reprezentant în teritoriu al guvernului, iar FPS era controlată de guvern). La vremea aceea, însă, conflictul de interese nu era normat și nici sancționat.


În orice caz, în 2002, când deja devenise președinte al Consiliului Județean Teleorman (și trecuse la PSD, în 2001), Dragnea deținea mare parte din Modern SA, transformată în SRL.

Ba chiar, ca să fie clar pentru toată lumea, era și administrator al firmei (funcții aflate în incompatibilitate, conform legislației adoptate în 2007, dar inexistente în 2002). Acest lucru reiese din a treia decizie invocată anterior: “Se retrag din calitatea de administrator Andrei Florea și Dragnea Liviu Nicolae”.

În același document din “Monitorul Oficial” (facsimil 2) se arată că Dragnea deținea peste 90% din Modern: “Dragnea Liviu Nicolae, 7461 părți sociale a 100.000 lei (vechi – n.r.) fiecare, în sumă de 746.100.000 lei (vechi – n.r.), cota de participare la beneficii/pierderi: 90,0018%”.

Dragnea a dizolvat firma și i-a luat bunurile

Controlul total al Modern SRL este preluat de către Dragnea la începutul lui 2005. Conform hotărârii nr. 1 din 1 aprilie 2005, “Se retrage din societate, din calitatea de aasociat, dl. Marinaș Florinel, care cesionează întregul capital social deținut în societate, cu titlu gratuit, respectiv 828 (opt sute douăzeci și opt) părți sociale, cu valoare nominală de 100.000 lei (vechi – n.r.), în valoare totală de 82.800.000, către celălalt asociat, Dragne (Dragnea – n.r.) Liviu Nicolae, care primește. Astfel capitalul social total (…) este deținut de către Dragne (Dragnea – n.r.) Liviu Nicolae, care devine asociat unic”.


 

Citiți mai mult pe romanialibera.ro

Credit foto: Mediafax Foto