liviu dragneaLiviu Dragnea a fost condamnat la un an de închiisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Decizia a fost luată de instanţa supremă nefiind definitivă, ultimul cuvânt îl va avea Completul de 5 judecători.

Potrivit celor trei judcători care au analizat întregul dosar, concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, astfel cum acesta a fost anterior expus, este aceea că Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: „Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”.

Potrivit instanței, împrejurarea că unele dintre mesaje au fost semnate „PSD-SG” sau „SG” nu prezintă relevanţă, în condiţiile în care acestea reiau conţinutul celor semnate „Liviu Dragnea”.

Având în vedere concluzia la care s-a ajuns cu privire la trimiterea SMS-urilor, Înalta Curta analizat în ce măsură acestea constituie activităţi interzise de lege.

 

SMS-urile penale

În acest sens, a constat că mesajele:

Orele 15:20:30: „Pentru fiecare SV se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot.”

Orele 15:20:49: „Echipele noastre vor merge acasă la cetăţenii care nu au venit până acum şi îi vor aduce la vot”.

Orele 15:21:10: „Repet: vor merge la ei acasă să-i aducă la vot. Arătaţi aceste mesaje şi celor de la PNL”.

Orele 16:47:42: „PSD-SG: Coordonatorii PSD şi PNL de la fiecare secţie de votare să meargă ACASĂ la familiile care nu au venit la vot şi SĂ LE ADUCĂ SĂ VOTEZE!”.

Orele 16:51:15: „Oamenii noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la vot. Dar trebuie să meargă la ei ACASĂ să îi aducă să voteze!”.

Orele 17:37:32: „PSD-SG: Mobilizaţi toţi membrii PSD şi PNL, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au votat, să meargă la ei ACASĂ şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la SV!”.

„conţin solicitarea neechivocă ca reprezentanţii din birourile electorale ale secţiilor de votare să întocmească liste cu persoanele care nu îşi exercitaseră dreptul la vot până la aceste momente, pe care trebuiau să le comunice militanţilor PSD şi PNL, aceştia urmând a se deplasa acasă la cetăţeni pentru a-i determina să participe la vot”.

A folosit date personale

Judecătorii arată că presupunea prelucrarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor înscrişi pe listele electorale, şi care, în conformitate cu dispoziţiile art.5 al.1 din Legea nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimțământul în mod expres pentru acea prelucrare.

  • Potrivit dispoziţiilor art.3 lit.a din aceeaşi lege, prin „date cu caracter personal” se înţeleg „orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”.
  • Înţelesul termenului de „prelucrare a datelor cu caracter personal” este definit în conţinutul art.3 lit.b ca fiind „orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terți prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea”.

 

Încalcă garanția legii

„În contextul dat, solicitarea adresată de Liviu Dragnea de a se colecta, extrage, utiliza şi dezvălui către terţi, în mod ilegal, datele cu caracter personal ale cetăţenilor înscrişi pe listele de votare şi care nu-şi exercitaseră dreptul la vot, constituie un mod de exercitare a influenţei şi autorităţii sale în scopul de a se obţine participarea la procesul electoral a alegătorilor care nu votaseră până atunci. Îndemnul adresat de inculpat este de natură să încalce garanția pe care legea o instituie cu privire la protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei fizice, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal”, arată Curtea Supremă.

„În acelaşi timp, folosirea unor astfel de liste pentru a fi identificate persoanele şi adresele lor şi pe baza cărora activiştii de partid PSD şi PNL să îi caute la domiciliu pentru a-i aduce la vot, constituie implicit o formă de presiune asupra cetăţeanului care înţelege că terţe persoane îi cunosc conduita avută până la acel moment în legătură cu procesul electoral. Mai ales în comunităţile mici, în special în cele din mediul rural, unde legătura dintre autorităţi şi cetăţeni este mult mai strânsă, o astfel de imixtiune în viaţa privată a membrilor comunităţii este resimţită mult mai puternic şi este de natură să inducă o formă de presiune psihică.”

 

Or, potrivit art. 4 din Legea nr. 35/2008, participarea la alegeri se face pe baza liberului consimţământ, şi nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

 

„Înalta Curte constată că rezultatul infracţiunii de folosire a influenţei sau a autorităţii în vederea obţinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul s-a produs în momentul transmiterii acestor mesaje, nefiind necesară şi întocmirea efectivă a listelor cu date personale, nicidecum a deplasării în teren, la domiciliul cetăţenilor, pentru a se constata consumarea efectivă a infracţiunii.”

 

Curtea arată că numai faptele descrise mai sus cu privire la transmiterea mesajelor tip SMS, fac parte din latura obiectivă a infracţiunii prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000, iar  Înalta Curte trebuie să răspundă şi apărărilor inculpatului potrivit cărora promovarea unor astfel de acţiuni face parte din conduita licită a activistului de partid aflat în campanie electorală.

 

„Inculpatul a subliniat că „indiferent de eficienţa sau ineficienţa electorală a acestor mesaje, …. stimularea cetăţenilor în a merge la vot nu constituie ceva ilegal. Este o obligaţie a partidelor politice, pe de o parte, stabilită prin Legea Partidelor Politice, Legea 14/2003 art. 2 de a stimula participarea la vot a cetăţenilor. Există şi decizii ale Curţii Constituţionale în care se arată că este obligaţia civică să stimuleze cetăţenii să vină la vot pentru ca procesul electoral să aibă o legitimitate cât mai mare”. Înalta Curte reţine că, într-adevăr, nu există nicio dispoziţie legală care să interzică îndemnarea cetăţenilor să meargă la vot chiar şi în ziua referendumului, aceste activităţi nereprezentând o formă de campanie electorală după expirarea perioadei permise de lege.”

Cum motivează judecătorii

Astfel, arată instanța, potrivit art.2 al.1 pct.13 din Legea nr.35/2008 „campania electorală” este perioada în care competitorii electorali desfăşoară activităţi de propagandă cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile în favoarea lor.

De asemenea, dispoziţiile art. 30 al. 2 din Legea nr. 3/2000 prevăd că „în campania pentru referendum partidele politice şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber fără nicio discriminare…”

În aplicarea dispoziţiilor art. 8 şi 30 din Legea nr. 3/2000, Consiliul Naţional al Audiovizualului a emis Decizia nr. 586 din 10 iulie 2012 privind reflectarea pe posturile radio şi de televiziune a referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, publicată în M. Of. nr. 476 din 12 iulie 2012, care, în art. 8 stabilea activităţile interzise de la închiderea campaniei pentru referendum şi până la ora închiderii urnelor, constând în îndemnuri de a vota pentru sau împotriva demiterii preşedintelui (art. 8 lit. c).

Înalta Curte constată că adresarea, în ziua referendumului din 29 iulie 2012, a mesajelor de a merge sau nu la vot, nu constituie, sub nicio formă, campanie electorală, fiind aşadar permisă folosirea acestora. De altfel, dincolo de dispoziţiile legale, în orice societate democratică îndemnarea cetăţenilor de a-şi exercita un drept constituţional nu poate fi considerată o acţiune ilicită. Mai mult, art. 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice stimulează participarea cetăţenilor la vot.

Totodată, este de notorietate, iar înscrisurile depuse la dosar o dovedesc o dată în plus, că pe tot parcursul zilei de 29 iulie 2012, mijloacele mass-media au difuzat emisiuni prin care s-a transmis mesajul/îndemnul de a se vota, respectiv de a nu se vota la referendum.

 

„Ceea ce legea interzice este numai adresarea de îndemnuri referitoare la cum anume să se voteze, exercitarea de presiuni directe sau indirecte pentru a participa la vot sau nu, folosirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanei vizate. Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, nu sancţionează promovarea îndemnului la vot şi nici nu îngrădeşte activitatea partidelor politice cu privire la stimularea participării electoratului la vot, ci doar folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii. Cu privire la celelalte mesaje transmise de către inculpat, se constată că acestea nu încalcă dispoziţiile legale, manifestarea autorităţii şi influenţei inculpatului rămânând în limitele permise de legiuitor şi impuse de funcţia sa de coordonator al campaniei electorale din partea PSD.”

 

Magistrații arată că referirile din aceste mesaje la:

– folosirea caravanelor electorale pentru a îndemna cetăţenii să iasă la vot;

– difuzarea mesajului potrivit căruia premierul Ungariei a cerut cetăţenilor români de origine maghiară să nu valideze referendumul, alternativ cu difuzarea imnului naţional „Deşteaptă-te române”;

– luarea de măsuri ca toţi alegătorii care stăteau la coadă la secţiile de vot să fie consideraţi ca aflându-se în incinta acestora, pentru a putea vota la ora 2100, la închiderea urnelor;

– luarea de măsuri ca numărătoarea voturilor să se desfăşoare în condiţii corecte, îndemnul de a număra „cu curaj” voturile, la închiderea urnelor,

constituie doar manifestările unei conduite normale, situate în limitele legalităţii, proprii persoanei care conduce campania electorală.

 

SMS: Cu curaj

Susţinerea făcută în rechizitoriu potrivit căreia „referirea la numărarea voturilor „cu curaj” (comunicarea de la ora 22:53:14) reprezintă o formă de a reaminti persoanelor implicate în mecanismul coordonat de învinuit nevoia de a folosi orice mijloace pentru a obţine rezultate care să permită atingerea obiectivului urmărit şi o garanţie implicită a susţinerii pe care urmau să o primească aceste persoane în situaţia unor eventuale repercusiuni ulterioare. Frauda extinsă la nivelul secţiilor de votare, descrisă în capitolul următor, nu ar fi putut avea loc în lipsa unei asemenea garanţii implicite, asumată de o persoană a cărei poziţie făcea protecţia credibilă” nu are nici un suport probator. De altfel, Parchetul se referă doar la partea finală a mesajului, căreia îi dă o interpretare proprie, ignorând întregul conţinut al acestuia (Luaţi toate măsurile ca numărătoarea voturilor să se desfăşoare în condiţii corecte! Număraţi cu atenţie şi curaj!).

Înalta Curte constată că nu se poate reţine o legătură între acest mesaj, transmis la ora 2253, şi fraudele din cele 11 secţii de votare ce vor fi analizate ulterior, în condiţiile în care chiar Ministerul Public exclude momentul închiderii urnelor de vot (ora 2300) ca fiind cel al comiterii infracţiunilor electorale.

Judecătorii arată că raţionamentul parchetului porneşte de la premisa că nu era necesar ca inculpatul să cunoască activităţile infracţionale săvârşite în cadrul secţiilor de votare şi are în vedere o situaţie de fapt diferită, reţinută în sentinţa penală nr. 176 din 30.01.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, definitivă prin decizia nr.160 din 20 iunie 2012 a Completului de 5 judecători; prin această hotărâre s-a statuat că, pentru existenţa infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, nu este necesar ca persoana ce îşi exercită influenţa să cunoască modul cum urmau să îi fie procurate foloasele care erau interzise de lege (finanţarea nelegală a unei campanii electorale).

Or, în cauză, aşa cum s-a arătat, Liviu Dragnea  şi-ar fi exercitat influența asupra persoanelor din sfera sa de autoritate, formulând indicaţii clare cu privire la felul în care acestea trebuiau să acţioneze pentru atingerea unui scop ce, în sine, nu era interzis de lege, constând în mobilizarea cetăţenilor de a participa la vot. „Acest scop a devenit însă unul ilicit, prin solicitarea de a fi folosite mijloace interzise de lege în vederea realizării lui. În acest fel, şi folosul a devenit unul necuvenit. Ca atare, în condiţiile în care dispoziţiile inculpatului nu au avut un caracter general, care să lase loc oricăror interpretări, ci au fost imperative şi neechivoce asupra modului despre modul în care coordonatorii din judeţe trebuie să se acţioneze pentru creşterea prezenţei la vot, activitatea sa infracţională nu poate fi legată de fraudele din secţiile de votare.”

 

Articolul integral îl puteți citi pe evz.ro

3 COMENTARII

  1. Dar contează mai mult rugămintea colegilor de partid..„ să continue manipularea electoratului PSD-ist„

  2. ….si pentru toate astea doar un an cu suspendare! Pe cine descurajeaza aceasta decizie? Vor face mereu la fel si se vor folosi de principiul precedentului. Nu?

Comentariile sunt închise.