general-marin-dragnea

Preşedintele PSD Liviu Dragnea este nepotul unui general român, fost prizonier (n.red- există informații că de fapt s-a predat sovieticilor, nu a fost luat prizonier)  în URSS în al doilea război mondial, care a revenit în România alături de Divizia „Tudor Vladimirescu”, unitate ce a avut o contribuţie esenţială la introducerea stalinismului în țară, sub atenta supraveghere a Anei Pauker şi a altor politruci sovietici, precum Petre Borilă, Leonte Răutu sau Valter Roman, tatăl lui Petre Roman, anunță România Liberă, citată de flux24.ro, care miercuri a publicat dezvăluiri pe acest subiect.

Directorul editorial al României Libere, Sabin Orcan, a confirmat marți seară la B1 că este vorba de generalul Marin Dragnea, vărul primar al tatălui lui Liviu Dragnea. 

Unchiul lui Dragnea a fost decorat doar în 2015 de două ori de președintele rus Vladimir Putin.

În 9 mai 2015, generalul Marin Dragnea a primit în cursul unei ceremonii la Ambasada Rusiei din București medalia aniversara „70 de ani de la victoria in Marele Razboi pentru Apararea Patriei”.Medalia a fost ac0rdată „la dispoziţia preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin”. Fostul ambasador rus de la aceea vreme Malghinov l-a prezentat drept pe Dragnea drept „cel mai apropiat veteran al meu aici în România şi cel mai iubit prieten”.

În emisiunea de la B1 de marți seară, Marin Dragnea a fost acuzat că ar fi fost, de fapt, trădător.

Cu acel prilej, generalul Dragnea a ținut un discurs în care a lăudat Rusia și pe președintele său, Vladimir Putin: Vă aștept, a spus generalul Dragnea.

În octombrie 2015, generalul în rezervă Marin Dragnea a fost decorat și cu Ordinul de Prietenie – decorația de stat a Federației Ruse – de către ambasadorul Oleg Malginov, pentru aportul acestuia la dezvoltarea relațiilor româno-ruse.

Marin Dragnea este din anul 1990 președinte al Asociației Naționale a Veteranilor de Război. El a venit în țară cu Divizia Tudor Vladimirescu, constituită în 1943 pe teritoriul fostei URSS, cu gradul de sublocotenent (1944).

„Câteodată se mai uită acum să se spună că armata sovietică a participat la eliberarea României. Noi ținem bine minte și toate evenimentele care au avut loc în 1944 și relațiile destul de dificile (…) care au fost în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Această istorie este una plină și de multe evenimente tragice. Pe teritoriul României sunt îngropați zeci de mii de soldați sovietici, dar și pe teritoriul Rusiei și-au găsit somnul de veci soldați români care prin voia sorții au luptat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul Uniunii Sovietice”, a declarat la aceea vreme Malginov, în discursul care a precedat acordat distincției pentru Dragnea.

Generalul în rezervă Marin Dragnea a luptat în cel de-al doilea război mondial, mai întâi ca voluntar pe Frontul de Est cu o Divizie de Cavalerie în cadrul Grupului 52 Cercetare. În anul 1942 a fost înaintat la gradul de sergent TR, fiind luat prizonier. S-a întors în țară în 1944, cu gradul de sublocotenent în cadrul Diviziei Tudor Vladimirescu, constituită în 1943 în URSS.

În 1956, colonelul Marin Dragnea era comandantul Corpului 38 Armată și al Garnizoanei Timișoara și a avut un rol important în reprimarea mișcărilor studențești de solidaritate din acel oraș cu revoluția maghiară. Atunci au fost arestaţi 700 de studenţi, dintre care 80 au fost exmatriculaţi şi condamnaţi la pedepse de până la opt ani închisoare.

Apreciat pentru rezolvarea revoltei studențești din Timișoara este numit în funcția de comandant al Corpului 38 Armată (august 1956 – 1959), fiind înaintat la gradul de general-maior.

În perioada 1974-1984, a îndeplinit funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român.

A fost decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Comandor (2000) și în grad de Mare Ofițer (2004).

În anul 2005 a fost propus pentru acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Oradea, dar în urma contestațiilor la adresa sa pe motiv că a reprimat manifestațiile de la Timișoara din anul 1956, nu i s-a mai acordat acest titlu, mai notează Wikipedia.

Divizia Tudor Vladimirescu a fost una din cele două divizii (cealaltă fiind „Divizia Horia, Cloșca și Crișan„) de voluntari români constituită în U.R.S.S. la data de 15 octombrie 1943. Pentru faptele de arme alături de armata U.R.S.S., la 9 februarie 1946 va fi acordată medalia sovietică „Victoria” unui grup de 58 de ofițeri români din această divizie.

Divizia a fost constituită din inițiativa lui Iosif Visarionovici Stalin, ca o parte a armatei române, dar de fapt ca o parte a armatei sovietice, o unealtă de propagandă și de pregătire a instaurării comunismului în România.