Aproximativ 2.000 de kilometri din Marele Zid Chinezesc – reprezentând aproximativ 30% din lungimea fortificaţiei construite pentru apărarea imperiului în perioada Dinastiei Ming – au dispărut, iar restul se află într-o stare avansată de degradare, relatează CNN.
Cei 2.000 de kilometri de zid au dispărut din cauza eroziunii naturale şi sub acţiunea omului, potrivit ziarului The Beijing Times, citat de mediafax.ro
Iar situaţia se poate înrăutăţi dacă nu se iau măsuri pentru conservarea construcţiei, avertizează unii experţi.
„Este alarmant să vedem marele Zid Chinezesc atât de devastat”, declară pentru CNN Mei Jingtian, un voluntar care lucrează de trei decenii să salveze structura şi care a înfiinţat Asociaţia pentru Protecţia Marelui Zid Chinezesc.
Aproximativ 8.000 de kilometri din structură datează din perioada Dinastiei Ming, între secolele al XIV-lea şi al XVII-lea. Această porţiune este considerată de către unii drept construcţia originală.
Din această porţiune, aproximativ 2.000 de kilometri constau în terasamente naturale, iar restul de 6.000 de kilometri din zidul original construit în timpul Dinastiei Ming au fost construiţi.
Alături de porţiunile construite în alte perioade, lungimea totală a zidului este de aproximativ 21.000 de kilometri.
Numeroşi vizitatori asociază Marele Zid Chinezesc cu porţiunea restaurată din perioada Ming la Badaling, lângă Beijing, însă această porţiune este foarte diferită de cea mai mare parte a structurii.
Potrivit unei cercetări efectuate în 2014 de către Societatea Marelui Zid Chinezesc, doar aproximativ 8,2% din construcţie se află în stare bună, iar 74,1% este considerată ca „prost conservată”.
„Marele Zid Chinezesc este un vast sit de patrimoniu – de peste 20.000 de kilometri -, ceea ce sporeşte dificultatea conservă-rii şi restaurării” lucrării, declară pentru CNN Dong Yaohui, adjunctul directorului Societăţii.
„Recurgerea la o mână de lucru foarte redusă de către Departamentele locale pentru Patrimoniu este insuficientă pentru păstrarea şi protejarea sitului”, subliniază el.
O creştere recentă a interesului turiştilor în a vizita secţiuni neexploatate – cunoscute sub numele „Marele Zid Sălbatic” – a accelerat deteriorarea construcţiei, potrivit raportului.
Documentul menţionează apariţia unor graffiti şi furturi.
„Locuitori din unele zone (ale Zidului) vând cărămizi cu gravuri istorice pe ele”, spune Dong.
În opinia sa, este necesar ca guvernele locale să aloce subvenţii şi să încurajeze locuitorii şi fermierii să se implice în protejarea celor mai ameninţate porţiuni din Zid.
Înăsprirea pedepselor pentru provocarea unor pagube este de asemenea necesară, afirmă Dong.
„De exemplu, în urmă cu câteva săptămâni, o parte a Marelui Zid a fost doborâtă cu buldozerul, la Ningxia, de către Deparatamentul pentru dezvoltare agricolă din cadrul Guvernului local. Persoana vinovată a primit doar un avertisment verbal”, dezvăluie Dong.
Mei Jingtian subliniază că este necesară totodată cooptarea locuitorilor, care să se asigure că turiştii respectă structură.
„Aceste activităţi ar trebui să fie efectuate pentru generaţiile viitoare”, subliniază el.
Comentariile sunt închise.