CHILD-ABDUCTIONNorvegia nu stie ce inseamna criza economica. Nu face parte din Uniunea Europeana si isi sustine economia in mare parte din petrol. Este tara in care oamenii castiga bine.

Tocmai de aceea, mii de romani au ales in ultimii ani sa se mute acolo. Si totusi, unii dintre ei traiec acum un cosmar pentru ca nu s-au supus regulilor sau pur si simplu nu le-au inteles.

Cand au calcat in Norvegia au crezut ca au ajuns in Rai. Au descoperit insa ca este un loc cu reguli stricte, in care orice greseala se pedepseste si in care nu ai cale de intors din fata legislatiei. Mai ales atunci cand vine vorba de copii. Asa se face ca Norvegia pentru multi conationali de-ai nostri a ajuns un cosmar din care nu mai stiu cum sa iasa.

Drammen. Un orasel aflat la in cateva zeci de kilometri de Oslo. Aici, acum 6 ani, un roman a fugit de criza care-i pusese afacerile pe butuci in Romania. Ne-a cerut sa-i protejam identitatea, dar vrea ca povestea si cosmarul prin trece in Norvegia sa fie aflate.

„Fosta mea prietena a ramas insarcinata…si la care eu am zis nu e momentul, nu putem sa facem acum un copil. Nu avem serviciu stabil, casa.”

Se intampla in 2010. Norvegia se dovedea ca nu este chiar paradisul pe care-l visa in Romania. Inca nu-si gasise de munca. Prietena a nascut o fetita. A apelat la Barnevernet-Protectia copilului din Norvegia pentru consiliere.

„Ei au fost foarte mirati sa ii contactez, ca de fapt ei te gasesc pe tine. Ei sunt la vanatoare, stii ca si cand mielul se infige in haita de lupi. Singurul ajutor care a fost … a fost sa mi-l ia. Au zis ca singurul lucru cu care putem sa te ajutam e sa iti luam copilul si sa il dam la o familie.”

„- Cat a durat?
– Ore.
– De cand i-ai contactat?
– Ore. I-am contactat. Au zis ca asa ma ajuta. Au contactat o alta familie si eu am a trebuit sa accept ajutorul asta. Ca era singurul ajutor pe care il primeam. Si a trebuit sa accept pentru o perioada de timp. Le-am si zis. Daca asta e singura posibilitate…ok.”

Cand credea ca lucrurile intra pe un fagas normal, Protectia Copilul a venit cu o propunere: mama si copil si intrate impreuna intr-un centru de plasament. Au acceptat.

„Noi nu stiam ce e locul ala. Era un fel de centru la care mamele cu copil se duc in locul respectiv si au supraveghetori si psihologi, cum ai grija de copil, cum il hranesti, cum esti tu ca mama. Noi intrasem pe rol cu Barnevrnet. Si ne supravegheau sa ne ia copilul. Imi zicea „ma streseaza astia, vin peste mine, deschid usa”. O supraveghetoare foarte artagoasa statea foarte insistent in spatele ei si mama i-a zis ca daca nu pleaca ii trage una. Atata a fost, au facut fel de fel de acte. Ca copilul are un stres, ca mama nu se poate sa schimbe. Ei au considerat ca mama nu are posibilitatea sa aiba grija de copil. Au sunat politia si au venit si l-au luat. Si de atunci ne-au dat 4 vizite pe an. Copilul avea 5 luni, era mic”.

Citiți articolul integral pe stirileprotv.ro