Conferinta de presa organizata de Fundatia Nationala pentru Civilizatie Rurala -Niste Tarani- si Philip Morris Romania prilejuita de acordarea burselor de studiu pe anul 2005-2006 celor mai merituosi studenti din mediul rural. In imagine: academicianul Dinu Giurescu.

Conferinta de presa organizata de Fundatia Nationala pentru Civilizatie Rurala -Niste Tarani- si Philip Morris Romania prilejuita de acordarea burselor de studiu pe anul 2005-2006 celor mai merituosi studenti din mediul rural. In imagine: academicianul Dinu Giurescu.

Ministerul Educaţiei vrea să schimbe programele şcolare, iar una dintre propuneri este unirea mai multor discipline. Una dintre ele vizează unirea Matematicii cu Informatica în clasele V-VIII, transformarea Fizicii, Chimiei şi a Biologiei în disciplinele „Ştiinţele vieţii” şi „Ştiinţele mediului” şi transformarea Istoriei în „Educaţie pentru societate”.

Într-un articol publicat în cotidianul.ro, academicianul Dinu C. Giurescu atrage atenţa asupra pericolului transformării Istoriei în „Educaţie pentru societate”, comparând propunerea cu istoria băgată pe gât românilor în epoca comunistă în celebrul manual al lui Roller.

„Elevii sunt invitaţi să-şi anunţe părinţii că, printr-o hotărâre plină de „patriotism“ şi curaj, disciplina Istorie s-ar putea ca pe viitor să se numească Educaţie cetăţenească. Şi, uite aşa, ne-am întors victorioşi la epoca fericită când Roller coordona manualul „Istoria R.P.R.“ – manual pentru învăţământul mediu. „Fericita“ epocă în care tinerii erau îndreptaţi şi îndrumaţi printr-un manual unic, la reinventarea istoriei potrivit cu noile interpretări de sorginte marxistă”, scrie Dinu C. Giurescu.

Potrivit acestuia, tinerilor li se ofer[ o istorie care nu le aparţine. „Mai este vreo diferenţă între atunci şi acum? Da, este, atunci era Istoria Republicii Populare Române, astăzi se numeşte Istorie – clasa a XII-a. Cu îndreptăţire ne întrebăm a cui istorie? În fapt, Istoria românilor a dispărut ca disciplină formativ în învăţământul liceal. Tinerilor li se oferă o istorie care poate fi a oricui. Şi este aşa deoarece curricula este una singură pentru toate categoriile de şcoli”, adaug[ el.

În continuare, academicianul afirmă că regresul este şi mai mare pentru că „se renunţă definitiv la studiul Istoriei ca disciplină fundamentală, pe cale de consecinţă şi la români şi a lor istorie ca materie de studiu. Este o hotărâre fenomenală acum când ne apropiem de centenarul Marii Uniri!!!”.

„Dacă la revoluţie Istoria avea 3 ore pe săptămână, azi este o materie secundară, cu o singură oră pe săptămână şi nu mai este materie obligatorie pentru bacalaureat. Veniţi elevi de azi, de mâine şi dintotdeauna, veniţi părinţi, veniţi profesori, veniţi toţi cei pentru care înseamnă ceva Istoria poporului nostru şi minunaţi-vă de insulta adusă Istoriei naţionale şi eroilor care s-au jertfit de-a lungul veacurilor pentru ca românii să trăiască, să răzbească indiferent de vitregiile trecute sau prezente”, atrage atenţia istoricul.

Potrivit academicianului Dinu C. Giurescu, în zilele noastre a-ţi iubi ţara este aproape un delict! „Cu cât uiţi mai repede şi mai ireversibil trecutul care-ţi aparţine, cu atât mai uşor îţi pierzi identitatea. Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor? Stupida trufie de-a şterge din memoria oamenilor trecutul va duce mai devreme sau mai târziu la dispariţia noastră ca neam. Asta vrem?”, se întreabă el la final.