Arafat-Voicu-883x666Dacă îl critici pe Arafat, ți se poate spune că ești ”băsist”,că  îl urăști pentru că a provocat căderea guvernului Boc. Dacă îl lauzi, intri automat în imensa armată a celor care își fac chip cioplit din orice politician-vedetă, ambalaj ideal și conținut dubios. Adevărul e că Raed Arafat a reușit să-și creeze o imagine de ”om care face”. Aura sa de ”tehnocrat” credibil i-a făcut pe liderii politici, de la Băsescu, Ponta, Iohannis și până la cine mai vreți, să-l țină aproape și să-l plimbe ca pe urs în fața televizoarelor. Asociere cu dublu impact pozitiv. Timpul a trecut și lui Arafat i s-a urcat la cap până într-acolo încât a ajuns să se creadă împărat.

Dornic să mai bată un cui în coșciugul politicianului Băsescu, Victor Ponta l-a luat în brațe pe Raed Arafat de parcă s-ar fi îndrăgostit de el. Împreună au ”tăiat” panglica unui avion de salvare (foto alăturat) de vreun milion de euro, nici azi nu se știe pe unde zace, dacă au fost bani cheltuiți eficient sau dimpotrivă, dacă nu cumva ar merita o anchetă seioasă despre acest ”business de salvare”. Dar ce mai conta? Ponta a plusat, l-a luat pe omul SMURD și l-a pus la șefia Internelor, de-a dreapta generalului Oprea. Misiunea – șef peste operațiunile de salvare de pe între cuprinsul țării. Era însă prea mult. O căciulă prea mare, dar pe care palestinianul și-a îndesat-o adânc pe cap profitând de slăbiciunea pentru el a mai marilor zilei. Lui Arafat îi stătea bine la SMURD. El îl crease, îl ridicase, se luptase pentru a-l impune. Dar propulsarea peste toate operațiunile de salvare, pe drumuri, pe ape, în aer sau pe calea ferată, a fost o povară prea mare pentru medicul de origine arabă.

Ultimul mare rateu dat de serviciile se salvare aflate în subordinea sa este halucinanta căutare a pilotul Crăciun, dispărut cu un planor acum trei zile de pe Aerodromul Brașov. Nimeni nu știe unde a căzut planorul, dacă  a căzut, ce urme a lăsat dacă a lăsat (plan de zbor, înregistrări radio etc.), iar armatele ISU îl caută pe pilot prin toate cotloanele țării! Atenție, se întâmplă într-o țară NATO, unde e de presupus că tot ce mișcă pe cerul patriei se află sub control strict. Nu de alta, dar mâine te poți trezi cu un planor ISIS, pilotat de un kamikaze-islamist, care intră ca prin brânză în văzduhul național și lasă, spre exemplu, o mică bombiță anti-SUA la Deveselu.

auraLa tot acest haos, autoritățile răspund dând din umeri. Arafat însuși, dacă intră prin telefon sau dă interviuri în platourile TV prietene, te bagă în tot felul de cotloane administrativ-manageriale în care și-ar prinde urechile până și vajnicii săi slujtori ISU. Și tragedia e că nu e prima oară. S-a întâmplat și la Siutghiol, unde n-a pornit barca salvatoare, și cu sinucigașa de acum trei luni din București, rămasă fără saltea la aterizare (chiar, unde sunt atâția bani primiți de ISU dacă nici saltea n-a fost în stare să aducă la marginea blocului?!), în Apuseni, când sărmana Aura Ion (alăturat) a pierit cu zile din cauza intervenției tardive a salvatorilor și nu în ultimul rând a fost accidentul de autocar din Muntenegru, unde localnici ne-au dat o lecție de patriotism pe care oamenii vulpoiului Raed n-au învățat-o nici până azi.

Câte astfel de nenorociri – în care există clar răspunderea statului! – trebuie să se mai întâmple pentru ca orice om responsabil din țara asta să admită că Raed Arafat are o mare problemă de management în situații neobișnuite de salvare. Nu plătim bani din taxe și impozite doar să vedem mașinile roșii, cu ”paramedici”, cum dau buzna la știri când nu știu ce accident pe șosea poate ridica ratingul tuturor. Nu. Îi dăm bani lui Arafat să aibă reacție și în cazuri precum planorul, salteaua, Apuseni sau Muntenegru. Intră și astfel de cazuri în fișa postului său, ba aș spune că mai ales aceste cazuri. Ești manager nu ca să administerzi doar buna funcționare, ci și să acționezi optim în situații de criză.

Dar evident că discuția e inutilă. Raed Arafat, dacă nu-l vor deranja procurorii pentru sumele imense pe  care le manevrează numai el știe cum, probabil că ne va scoate și pe noi la pensie cu el în funcție. Dacă nu cumva va ajunge între timp președinte sau prim-ministru. În rest, poate să moară oricine, putem afecta siguranța spațiului aerian oricum, putem să mai aducem și militanți din Palestina să-i caute pe piloții dispăruți în Triunghiul Bermudelor din România, la noi nimic nu se va schimba. Căci, nu-i așa, toată lumea e la picioarele Zeului, care nu va avea pe veci vreo vină, nicio socoteală de dat, nicio răspundere de oferit. El a fost sortit să fie șef pe viață, iubit de popor și bun de purtat ca păpușa electorală prin fața maselor de către politicienii însetați de sânge de alegător.

Sigur că nu e numai Raed Arafat erou negativ în această istorie tragică. Sunt și alți gură-cască plătiți pe sume imense care au o responsabilitate la fel de mare. Bunăoară, șeful Aeroclubului Brașov, un individ pe nume Stelian Cojocaru, care habar n-are ce s-a întâmplat cu planorul dispărut, deși avea obligația să știe permanent pe unde zboară aparatul. Dar la ce să te aștepți de la acest Cojocaru când, prin 1995, omul a plecat de la postul de Poliția Gilău -Cluj (unde lucra), cu pistolul din dotare, s-a dus la o curvă, iar la finalul încleștării erotice femeia a rămas cu un glonț în cap. Nici azi nu a fost elucidată crima sau sinuciderea. Procurorul care ancheta atunci cazul a fost mutat rapid și suspect de la post. Nimeni nu l-a depus măcar o zi la păstrare pe Cojocaru, nimeni nu l-a întrebat ce căuta cu pistolul la prostituate sau de ce nu și-a lăsat arma la post după ce și-a încheiat ziua de muncă.

Și uite cum îl găsim, peste ani, pe acest individ ditamai șef de instituție bugetară! Nu putea ajunge sus, după o nenorocire precum cea cu prostituata împușcată, decât dacă avea ”spate”. Iar spinarea sa a fost același personaj malefic din aviația română pe nume Constantin Voicu. Acesta este astăzi consilierul ministrului Transporturilor. Voicu a fost adus în minister de condamnatul Relu Fenechiu și de atunci trage sforile banului public cu măiestrie de pilot. Iar el, precum Cojocaru, are la activ o istorie la fel de urâtă, care ar fi trebuit să-l trimită la marginea societății, nicidecum să-l propulseze la vârful unui minister la aproape 26 de ani de la Revoluție. A fost șef al Aeroclubului României în urmă cu mai bine de zece ani, a înregistrat zeci de morți și răniți în mandatul său, a fost prins cu afaceri grave de Curtea de Conturi și a fost dat afară până de ex-ministrul Mitrea.

constantin_voicu-883x666Dar Constantin Voicu (foto) a rămas mereu deasupra. Ca un supraviețuitor de lux fără egal. Din această postură, anii trecuți, trecându-și în registre ore de zbor precum Șova la Rovinari și Turceni, Voicu a ieșit la pensie cu vreo 8.000 de euro. Zburase zile în șir și 20 de ore pe zi de-ai fi zis că și-a făcut somnul la manșa avionului!!! Procurorii n-au mirosit manevra și din cauză  că Parchetul General nu are specialiști care să cunoască detaliile din afacerile aviației, iar mai nou e ocupat să-i redeschidă dosare fumate lui Băsescu. Așa au devenit oamenii procurorului-șef Tiberiu Nițu complici cu mantă în cazuri precum Voicu sau Cojocaru. Speranța stă în DNA, dar nici DNA nu le poate face pe toate. Iar astăzi, Constantin Voicu le râde în nas tuturor aviatorilor cinstiți de pe tronul său de lângă ministrul Transporturilor.

Aceasta este ecuația dezastrului, oameni buni. Voicu, Cojocaru, Arafat, plus rețelele lor intangibile, sunt cei care stăpânesc azi o parte însemnată a banului public și a administrației românești. Poate că Arafat nu merită băgat în aceeași oală cu cei doi, dar faptul că stă alături de indivizi ca ei spune multe și despre părintele SMURD. Este doar un exemplu de explicație pentru eșecul României zilelor noastre. Oameni din vechiul sistem – plini de bube, cu dosare și cu bani, ajutați de rețele puternice și de lașitatea celor drepți-, stăpânesc astăzi o felie din statul român. Tinerii, profesioniștii, cei curați și dornici să lucreze în echipă, nu să fie eroi pe viață precum Raed Arafat, nu au loc în această lume. O lume în care o tânără frumoasă, promițătoare și pasionată de meseria de salvator, precum Aura Ion, sau un Mircea Crăciun, pilot -maestru al sportului, campion al zborului sportiv, cu mii de ore la activ, considerat cel mai bun în zborul pe planor la distanță, sau salvatorii însiși căzuți în apele de la Siutghiol, ei, acești oameni buni, buni de tot, fără pete în CV, fără scandaluri, fără putere, ei, acești oameni nu mai au loc în această lume…

sursa: voceadiasporei.ro

Comentariile sunt închise.