AcasăHomepageComandantul Băsescu, moment de nostagie | Între timp, Procurorul General îl caută...

Comandantul Băsescu, moment de nostagie | Între timp, Procurorul General îl caută de dosare penale

Traian Băsescu pare să fie nostalgic după vremurile când cutreiera lumea-n lung şi-n lat la bordul navei. 

Joi noaptea, fostul preşedinte şi-a schimbat fotografia de profil de pe Facebook. Poza este cât se poate de sugestivă.

 

Fotografia de „Cover” este în acelaşi ton cu cea de profil.

 

În ultimele zile, Băsescu a fost în mijlocul unor polemici referitaore la pensia pe care o încasează.

Traian Băsescu, 63 de ani, fostul preşedinte al României, a încasat o pensie medie de aproape 2.600 de lei pe lună în lunile noiembrie şi decembrie ale anului trecut, potrivit declaraţiei sale de avere actualizate, publicată după eliberarea din funcţie.

Traian Băsescu a fost preşedinte al României timp de un deceniu (perioada 2004- 2014), iar în ultimul an de mandat a primit indemnizaţii nete în valoare totală de aproape 70.000 de lei.

Pe lângă pensia medie de 2.600 de lei pe lună a fostului preşedinte al ţării, care este de peste trei ori mai mare decât pensia medie la nivel naţional (în valoare de 800 de lei în luna octombrie 2014), la veniturile lui Traian Băsescu se va mai adăuga o indemnizaţie care se acordă pentru foştii şefi de stat, conform unei legi adoptate în anul 2001 (legea nr. 406/2001).

Potrivit unor date publicate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale privind situaţia veniturilor angajaţilor din luna februarie a anului trecut, cei trei foşti şefi de stat ai României (Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi regele Mihai) au primit câte 5.060 de lei în acea lună.

Ca urmare, Traian Băsescu va încasa, din pensie şi indemnizaţia de fost şef al statului, peste 7.600 de lei pe lună, adică mai mult decât a primit din salariul de şef al statului. În luna februarie a lui 2014, salariul preşedintelui Băsescu a fost de 6.706 lei net, potrivit datelor de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

sursa: zf.ro

Totodată, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a precizat, marţi, că pensia fostului președinte Traian Băsescu este stabilită conform legii, în funcţie de contribuţia pe care a avut-o la bugetul asigărilor sociale și că nu are legătură cu indemnizaţia care i se cuvine, în calitate de fost preşedinte al României. Totodată, Rovana Plumb a precizat că Traian Băsescu s-a pensionat la limită de vârstă, el beneficiind şi de prevederile legii privind grupa I de muncă, deoarece a lucrat în condiţii deosebite peste 11 ani, informează Mediafax.

„Din informaţiile pe care le am de la Casa Naţională de Pensii, s-a pensionat la limită de vârstă, pe data de 4 noiembrie anul trecut. Din câte ştiu, tot din informaţiile primite de la Casa Naţională de Pensii, beneficiază şi de prevederile legii privind încadrarea în grupa I de muncă, datorită faptului că a lucrat în condiţii deosebite o perioadă de peste 11 ani”, a declarat Rovana Plumb.

De asemenea, în discuţie a revenit şi subiectul dosarelor penale pe care le are Traian Băsescu.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că a solicitat o situaţie privind dosarele fostului preşedinte Traian Băsescu, de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT, informează Mediafax.

„Ieri (miercuri, n.r.), am dispus să se întocmească o astfel de situaţie şi am solicitat Secţiei de urmărire penală, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată să ne comunice o situaţie a tuturor dosarelor”, a spus Tiberiu Niţu, întrebat despre dosarele pe care le-ar avea fostul preşedinte Traian Băsescu şi în care ar putea fi reluată urmărirea penală, în condiţiile în care imunitatea de care acesta a beneficiar a încetat în 22 decembrie, când şi-a încheiat mandatul.

La sfârşitul anului trecut, dosarul în care senatorul Gabriela Firea îl acuză pe fostul preşedinte Traian Băsescu de şantaj a fost redeschis de procurorii Parchetului instanţei supreme, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

Surse din Ministerul Public declarau, pentru MEDIAFAX, că cercetările sunt efectuate cu privire la faptele de care este acuzat fostul preşedinte, anchetatorii urmând să stabilească dacă urmărirea penală se va extinde şi cu privire la persoană.

Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este „o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este „o şantajistă de profesie”.

Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea „mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului”.

Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar, că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu este atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele„, a spus Băsescu.

Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme.

În noiembrie 2014, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, declara, că o posibilă redeschidere a dosarului „Flota” „va fi avută în vedere”, precizând că vor fi numeroase persoane care vor face „fel şi fel de solicitări”. Şeful Ministerului Public adăuga că aceste analize vor fi făcute în baza probelor şi pe baza dispoziţiilor Codului de procedură penală.

Dosarul „Flota” a avut ca obiect stabilirea modului în care flota românească a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate, prin infracţiuni săvârşite de cei care ar fi iniţiat şi derulat fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada aprilie 1991 – august 2000.

Traian Băsescu a fost implicat în dosar ca ministru al Transporturilor. O expertiză publicată în timpul primului mandat de preşedinte al lui Băsescu a arătat că nu s-a înregistrat niciun prejudiciu pentru partea română, fapt folosit de şeful statului în declaraţii publice pentru a-i sancţiona pe cei care l-au învinovăţit, de-a lungul timpului, de vânzarea Flotei.

Preşedintele Traian Băsescu spunea, în iunie 2012, că, din câte ştie, nu are niciun dosar penal, dosarele „Casadin Mihăileanu” şi „Flota” fiind închise, el apreciind că atacurile pe această temă reprezintă minciuni ale „puşcăriabililor”.

Băsescu arăta atunci că dosarul „Flota” a fost închis”. „Povestea cu Flota o ştiţi. Au fost 111 sau 109 inculpaţi. A existat un procuror al Departamentului Naţional Anticorupţie, Amăriei, care a refuzat să semneze rechizitoriul. Dosarul este închis, oamenii sunt nevinovaţi”, a spus Băsescu.

Premierul Victor Ponta declara, în noiembrie 2013, că preşedintele Traian Băsescu nu va mai fi nimic după 2014, poate doar „vreun inculpat” dacă va fi cazul, deoarece îi va expira imunitatea care l-a „salvat” până acum de un dosar în cazul casei din Mihăileanu şi al Flotei şi de care poate ar avea nevoie şi pentru terenul din Călăraşi. El a precizat însă că nu se referă la nimic concret, că vorbeşte în principiu, la genul „dacă ar fi cazul”, şi că aceasta este treaba justiţiei, nu a lui.

sursa: mediafax.ro

RELATED ARTICLES

Most Popular

Prezentare generală a confidențialității
Nasul.tv

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.