Politicianul Viorel Hrebenciuc a avut două conturi secrete în Elveţia, deschise în 1996. Fostul lider PSD a împărţit aceste conturi cu Robert Deutsch, un controversat om de afaceri al cărui nume se leagă de scandalul Megapower, arată o anchetă jurnalistică internaţională.
Fostul deputat Viorel Hrebenciuc, retinut in prezent in dosarul retrocedarilor ilegale de paduri, este unul dintre romanii implicati in scandalul SwissLeaks, izbucnit in jurul gigantului bancar HSBC. Hrebenciuc se numara printre cei 219 clienti din Romania – dintre care doar 11 au cetatenie romana – care au ascuns, in total, 1,3 miliarde de dolari in filiala din Elvetia a grupului bancar britanic, reiese din documentele obtinute de Rise Project, folosite intr-o ancheta tranfrontaliera a jurnalistilor de la ,,Le Monde” si Consortiul International pentru Jurnalism de Investigatie.
Mai exact, Hrebenciuc a avut acces la un profil secret – modalitate prin care HSBC este acuzata ca-si ajuta clientii sa-si ascunda banii. La acest profil sunt asociate doua conturi bancare in care, in anul 2006, se aflau 90.000 de dolari. Aceste conturi nu s-au regasit in declaratiile de avere publicate de deputatul Viorel Hrebenciuc.
Frauda Megapower, gaura de 12 milioane de dolari in buget
Patru persoane aveau acces la acest profil bancar – Hrebenciuc, sotia sa, Letitiea, si Andrei, fiul lor. Pe langa familia Hrebenciuc, la profil avea acces si omul de afaceri Robert Deutsch(foto jos), de al carui nume este legata afacerea Megapower, o frauda in urma careia statul roman a pierdut peste 11,7 milioane de dolari.
Ancheta despre conturile secrete ale politicianului Viorel Hrebenciuc si legaturile acestuia cu Robert Deutsch poate fi citita integral pe riseproject.ro.
Scandalul Megapower incepe in 1991, cand premierul Petre Roman, acum deputat PNL, a aprobat prin Hotarare de Guvern asocierea statului roman cu compania americana Megapower, infiintata in 1989 in California de Cristian Lazarovici, cetatean american de origine romana. Victor Babiuc, ministrul Justitiei, Eugen Dijmarescu, ministrul economiei si finantelor , Theodor Stolojan, ministru adjunct al Ministerului Finantelor si Victor Stanculescu, ministrul industriilor, au avizat hotararea de guvern.
Rise Project publica si un extras al unuia dintre conturile lui Hrebenciuc, deschis in 1997.
Aceasta a venit însă după ce, în aprilie 1990, consilierul guvernamental Robert Deutsch i-a propus ministrului Industriilor Victor Stănculescu să-l invite pe Lazarovici în România cu scopul de a încheia o înţelegere între Întreprinderea pentru Întreţinerea şi Repararea Utilajelor de Calcul (IIRUC) şi compania lui pentru înfiinţarea în parteneriat a unei companii care să producă echipamente electronice în SUA. Compania nu a fabricat niciodată dispozitivele, în schimb statul român a investit, tot prin IIRUC, 11,7 milioane de dolari în compania româno-americană.
Aceste fonduri au fost obţinute de guvernul român dintr-un credit bancar. Toţi banii au fost folosiţi pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni ale companiei Megapower Corporation, iar asta cu puţin timp înainte ca societatea să declare insolvenţa, în 1994. Conturile pe care Hrebenciuc şi Deutsch le-au împărţit în Elveţia au fost deschise în 1996. În acelaşi an, Ministerul Finanţelor a demarat procedura de executare pentru recuperarea prejudiciului din această afacere, Doi ani mai târziu, în 1998, procurorul Victor Ponta a început anchetarea acestei afaceri, după ce Serviciul Român de Informaţii a găsit documentele de arhivă ale companiei Megapower într-un container din Portul Constanţa.
Singurul vinovat a fost graţiat de Iliescu
În 2000, Victor Ponta a finalizat ancheta, conchizând că singurul vinovat în toată afacerea este Cornel Moldovan, fostul director general al IIRUC. Şi Robert Deutsch a făcut obiectul anchetei, însă Victor Ponta a disjus dosarul acestuia, fără a formula vreodată o concluzie clară în ceea ce priveşte vinovăţia sau nevinovăţia lui.
Moldovan a fost trimis în judecată la sfârşitul anului 2000, acuzat de abuz de serviciu contra intereselor publice, cu un prejudiciu de 12 milioane de dolari. În 2002, el a fost condamnat la 10 ani de închisoare, însă a fost graţiat de preşedintele Ion Iliescu în septembrie 2003. Statul nu a recuperat niciodată prejudiciul din dosarul Megapower.
Scandalul Megapower a revenit în atenţia publică în timpul campaniei prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut, când Victor Ponta a fost acuzat că este agent al Serviciului de Informaţii Externe. De-a lungul timpului s-a vorbit în numeroase rânduri de faptul că în afacerea Megapower ar fi implicaţi mai mulţi ofiţeri acoperiţi SIE.
Lazarovici, de la Megapower la BAE Systems
La fel ca în cazul lui Robert Deutsch, ancheta procurorului Ponta nu a clarificat implicarea lui Crisitan Lazarovici în frauda Megapower. Dosarul acestuia a fost de asemenea disjus pentru continuarea cercetărilor. Deşi a fost considerat unul dintre principalii actori ai afacerii – el avea funcţia de preşedinte al Megapower Corporation, în timp ce Deutsch era vicepreşedinte -, el nu a putut fi identificat şi audiat de procurorii români. Posesor al unui doctorat în Inginerie Electrică, Lazarovici susţine într-un CV publicat pe o platformă de socializare că a lucrat la Megapower până în 1995, după care şi-a continuat cariera în cadrul unora dintre cele mai importante companii de profil, printre care şi gigantul BAE Systems.
Autorităţile din SUA, Europa şi Asia au anunţat anchete asupra practicilor grupului bancar HSBC, după ce s-a aflat că aceasta şi-a ajutat peste 100.000 de clienţi bogaţi să ascundă mai bine de 100 de miliarde de dolari în Elveţia. Marea Britanie, una dintre principalele voci care cer combaterea „marii evaziuni fiscale”, promite o anchetă amplă şi asupra grupului bancar, care are principala filială la Londra. În Belgia, filiala din Elveţia a HSBC este deja anchetată pentru fraudă fiscală, iar procurorii au cerut unui judecător să emită mandate internaţionale de arestare pentru directorii diviziei bancare elveţiene.
În Franţa, premierul Manuel Valls a declarat că este hotărât să combată evaziunea fiscală şi că se va ocupa să întreprindă acţiuni pe plan naţional, dar şi la nivelul UE. De cealaltă parte a Atlanticului, un membru proeminent al comisiei pentru afaceri bancare din Senat a cerut guvernanţilor să prezinte planul de acţiune întreprins după ce ar fi primit mii de documente privind conturile secrete ale cetăţenilor americani implicaţi.
Similare
Comentariile sunt închise.