O parte a presei pare acum că descoperă cu surprindere fenomenul „postacilor”. Ca niște fete mari, unii ziariști comentează de zor, de ieri, de când „postacii” au fost „oficializați” de procurorii DNA în sesiunea Q&A dintre Elena Udrea și denunțătorii săi dată publicității.
Cei mai haioși sunt cei de la Antena 3, care nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase, părând a nu avea habar că propriul lor patron, Dan Voiculescu, a pus pe picioare una din cele mai productive fabrici de „postaci” din România.
Pentru ambii, Elena Udrea și Dan Voiculescu, laudele plătite n-au avut nici un efect, după cum lesne se observă: prima e în arest, al doilea în pușcărie și amândoi stau foarte prost în toate sondajele la capitolul imagine publică. Așadar, bani aruncați pe fereastră! Dar despre asta un pic mai încolo…
Să vedem mai întâi ce-i cu postacii Elenei Udrea pe care DNA i-a descoperit ieri. Aceștia erau controlați de un domn Cristi Călugăru, iar suma lunară alocată pentru plata lor era de 10.000 euro. La rândul său, pentru activitatea prestată, Călugăru ridica și el lunar circa 3.000 de euro. Din referatul procurorilor DNA:
Procuror: Ştiaţi că Breazu Tudor, Cristi Călugăru, postacii şi materialele promoţionale erau plătite de către doamna Maria Topoliceanu?
Elena Udrea: Pe Breazu Tudor îl plăteam eu. Dacă au fost situaţii în care l-a plătit Ana Maria Topoliceanu, în mod cert ulterior banii aceia au fost recuperaţi de Topoliceanu. Cristi Călugăru ştiu că primea bani de la partid şi separat, în afara contractului. În total probabil că era această sumă de 3.000 de euro. Suma din afara contractului era plătită de Topoliceanu, din ce ştiu eu, din bani de la partid, de unde se făceau toate plăţile. Erau situaţii în care partidul deţinea fonduri care nu erau înregistrate în contabilitate şi care proveneau, de exemplu, din contribuţiile de la sectoare, din donaţiile membrilor şi au fost şi cazuri în care candidaţii au contribuit cu sume de bani. Au fost situaţii în care aceşti bani nu se înregistrau. Deşi nu se ţinea o evidenţă a acestor sume, conducătorul fiecărui sector ştia cu cât a contribuit, astfel încât nu era dificil de ţinut socoteala. Este posibil ca o evidenţă a sumelor neînregistrate în contabilitate să fi fost ţinută şi de contabila. Nu ştiu cu cât erau plătiţi postacii. Ştiu doar că au funcţionat câteva luni în perioadă de campanie electorală, erau studenţi din partid care iniţial au lucrat gratis, dar era ineficient şi apoi s-a luat decizia să fie plătiţi şi nu aş şti să vă spun la cât ajungeau sumele, probabil la cât a spus Ana Maria Topoliceanu. Presupun că postacii erau plătiţi din aceeaşi bani care se foloseau la partid.
Procuror: Primeaţi de la Cristi Călugăru o situaţie detaliată lunar cu numărul de comentarii ale postacilor şi cu sumele plătite acestora?
Elena Udrea: Posibil da, dar nu stăteam să le citesc având în vedere că erau mii de comentarii.
(NOTĂ: sublinierile îmi aparțin)
Între 30 și 50 bani de postare…
Aseară, într-o intervenție în direct la B1 TV,Cristi Călugăru (foto), identificat acum de presă drept „șeful postacilor Elenei Udrea”, a explicat cum erau plătiți răspândacii de comentarii pe internet: „între 30 de bani și 50 de bani pe postare”. Postacii erau monitorizați și plătiți la bucată, iar rapoartele despre activitatea lor era înaintată de Călugăru Elenei Udrea, după cum chiar aceasta recunoaște în fața procurorilor DNA.
Ei primeau un număr de mesaje standard pe care trebuia să le răspândească pe siteurile și blogurile de mare audiență, în general atacuri la adresa autorilor sau a comentatorilor nefavorabili Elenei Udrea sau, invers, laude la adresa celor care scriau pozitiv despre aceasta.
Cristi Călugăru, lăudătorul plătit al Elenei Udrea
Cunoscut opiniei publice din apariții la B1 TV, Realitatea TV sau România TV, dar și din editoriale publicate în „Evenimentul zilei”, Călugăru era, de fapt, consilier plătit al Elenei Udrea.
În aparițiile televizate el se recomanda drept „analist politic” sau „consultant politic”. Jurnalistul Cătălin Tolontan scrie despre el că „potrivit relatărilor a numeroase surse”, Călugăru ar fi acum „coordonatorul entității care se prezintă drept ”Echipa de comunicare a Elenei Udrea” și prin care aceasta își transmite mesajele din arest”.
Iată în captura alăturată unul dintre editorialele lui Călugăru din „Evenimentul zilei” destinate preamăririi personalității Elenei Udrea, publicat în 31 ianuarie 2014 și intitulat „Cu Udrea, mărul Mișcării Populare începe să prindă rădăcini”.
În același editorial din EVZ, Călugăru scria:
(…) o Elena Udrea blondă, cu breton şi mărgele, tonică şi toată un zâmbet, având un măr uriaş albastru şi verde deasupra capului…”.
Sau:
(…) o Elena Udrea care se hrăneşte cu atenţia presei, ca o adevărată vedetă căreia îi place să acorde autografe şi să flirteze cu aparatele fotografice ale paparazzilor ce-o urmăresc”
Sau:
(…) este, cu siguranţă liderul de care era nevoie: singura capabilă să lupte până în ultima clipă şi dispusă la un compromis care să genereze unitatea dreptei şi un candidat comun victorios la alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie”.
Și tot așa… Tot Cristi Călugăru este cel care i-a făcut prima vizită în arest Elenei Udrea, pe 13 februarie 2015, alături de mama acesteia. Călugăru s-a dus atunci încărcat cu plase cu baxuri cu apă, mâncare și haine. Dar nu Cristi Călugăru este personajul central al textului meu, ci postacii.
Interviu cu un postac al lui Dan Voiculescu
Postacii nu sunt un fenomen nou pe piața românească de media. Au apărut în urmă cu câțiva ani, de când Internetul a luat amploare, iar activitatea lor crește exponențial în perioadele electorale. Toți lucrează cu asemenea echipe: PSD, PNL, PMP, PDL. Dar postacii nu sunt numai ai partidelor. Există personalități publice – din lumea politică, de business și artistică – care le folosesc serviciile de „influențare” a opiniei publice pe siteuri și pe bloguri.
Bunăoară, Dan Voiculescu este unul din exemplele cele mai relevante. Din experiență proprie vă spun că două personaje publice au ridicat în ultimii ani fenomenul postacilor la rang de industrie: Elena Udrea și Dan Voiculescu.
Despre postacii lui Dan Voiculescu am scris peReporterVirtual.ro încă din 2012 într-o analiză exclusivă intitulată „Mogulul Dan Voiculescu are „haită” de postaci care atacă siteurile de știri”:
„Guerilla digitală” este deja o tactică obișnuită a partidelor politice, care au descoperit, în urmă cu câțiva ani, terenul liber al Internetului pentru propagandă politică. Echipe special pregătite de „postaci” atacă siteurile ziarelor, ale televiziunilor și cele de știri postând în grup comentarii pro sau contra, în funcție de conținutul articolului cu pricina. Această activitate sporește în perioada campaniilor electorale, dar nu încetează nici între rundele de alegeri. De obicei, partidele politice lucrează cu oameni de la organizațiile de tineret sau, dacă sunt la Putere, cu studenți de la SNSPA, cărora li se promit note mai bune. Unii „postaci” sunt plătiți, alții o fac pentru că primesc „sarcină de partid”.
Identificam atunci mai mulți „postaci voiculescieni” pe diverse siteuri. Le-am urmărit „nick”-urile, IP-urile și am făcut un interviu cu unul dintre postacii evadați din curtea lui Dan Voiculescu:
Nu l-am cunoscut niciodată pe Dan Voiculescu. Noi eram prea mici ca să ne bage în seamă (…) Mesajele sunt, de obicei, standard, avem câteva mesaje pe care trebuie să le aruncăm pe diferite siteuri schimbând din când în când cuvintele. Dacă e câte unul mai deștept i se lasă libertatea să „creeze”, dar rareori se întâmplă asta (…)
Postăm ori de acasă, ori de la diverse sedii și trebuie să avem grijă să nu postăm de prea multe ori de pe acelați IP, așa că folosim dispozitive fixe, mobile, net furnizat de operatorii de telefonie mobilă și servere proxy free din străinătate (…) Eu câștigam cam 7 milioane pe lună. Colegii, de obicei, între 5 și 10 milioane, dar poți să ajungi și la 12 – 15 de exemplu în campania electorală când activitatea este intensă (…)
De ce suntem puși să facem asta? Păi, obiectivele sunt clare: 1. Echilibrarea imaginii negative a lui Dan Voiculescu și avem sarcină să avem grijă ca, dacă sunt patru mesaje negative la un articol, noi să postăm patru pozitive, adică să se ajungă la un 50 – 50% măcar și 2. Influențarea opiniei publice în favoarea clientului, adică a lui Dan Voiculescu (…) Țintele sunt siteurile mari, dar nu numai. Trebuie să avem activitate permanentă. Stăm tot timpul cu Google folosind opțiunea „ultimele 24 de ore” sau „ultima oră”, ca să avem tot timpul articolele proaspete în fața ochilor (…)
Și băncile folosesc postaci…
Alte exemplu. În septembrie 2014, colegii mei de la PaginadeBanci.ro scriau despre metodele de „gherilă digitală” la care recurg până și… băncile:
Dacă în cazul partidelor există chiar departamente speciale care se ocupă cu aşa ceva, se pare că la bănci se recurge deocamdată doar la persoane din interiorul băncii.
(…) De interes sunt articolele de la publicaţiile mari care tratează subiecte ce atrag clienţii nemulţumiţi. Postacii bancari intră în joc şi încearcă să contracareze opiniile defavorabile anti-bănci.
Fenomenul este descris din nou chiar în februarie 2015 când postacii bancari au fost îndreptați împotriva datornicilor în monedă elvețiană:
De când a început criza francului elveţian şi debitorii în CHF au început să se revolte cerând intervenţii din partea BNR şi a Executivului, un curent anti-debitori CHF şi-a făcut apariţia în mass-media, pe Facebook şi la comentariile articolelor importante.
Acest curent se legitimează ca fiind compus din partizanii şi consumatorii creditelor în euro. Aceştia îi acuză pe cei care au luat credite în franci elveţieni cerându-le imperios să accepte situaţia aşa cum este invocând diverse argumente.
Oamenii nu pot fi prostiți cu mesaje ticluite la comandă
Postacii sunt deja o prezență permanentă și pe siteurile noastre, în special pe ReporterVirtual.ro (cei mai mulți) și pe PaginadePolitica.ro (care, de exemplu, a fost luată cu asalt de postacii PNL în perioada finală de campanie din 2014). Îi știm, îi vede toată lumea, dar sunt, practic, inofensivi. De fapt, mai corect spus, ineficienți.
Asta nu au înțeles nici Elena Udrea, nici Dan Voiculescu, nici partidele sau persoanele care apelează la astfel de tactici. Oameni buni, aruncați banii pe fereastră. Și, mai grav, în multe cazuri este vorba despre bani publici, despre bani furați din contribuțiile noastre ale tuturor. Astfel de postări plătite nu vor reuși niciodată să canalizeze opinia publică, să creeze curente de opinie. Degeaba vă uitați pe liste, pe monitorizări, degeaba aveți satisfacția unor anonimi care vă laudă pe bani și care-i înjură pe cei care vă critică, tot pe bani.
Proba, una dintre ele, este cea despre care am scris la începutul articolului. Cu zeci și zeci de mii de postări favorabile de-a lungul anilor, cu alte zeci și zeci de mii care-i atacau în haită pe critici, atât Elena Udrea cât și Dan Voiculescu au ajuns unde sunt acum…
Partidele create de ei, PMP și PC, se zbat undeva în subsolul politicii românești. Procentele de încredere de care se bucură ambele personaje sunt mult prea puține în raport cu eforturile depuse și investițiile băgate în „gherila digitală”. Timpul a arătat-o: oamenii nu pot fi prostiți cu mesaje ticluite la comandă. Însăși aplecarea bolnăvicioasă spre această metodă nu arată nimic altceva decât disprețul față de electorat…
sursa: reportervirtual.ro
Comentariile sunt închise.