Reacţia senatorului care vrea să-i scape de arest pe corupţi, după criticile CSM | „Ce aţi scris aici este de o crasă incompetenţă şi aroganţă inexplicabilă”

În plină dezbatere a unor amendamente aduse Codului de procedură penal de senatorul Şerban Nicolae, acesta a fost mai preocupat să critice Consiliul Superior al Magistraturii, acuzându-i pe magistraţi de ”aroganţă şi crasă incompetenţă”, decât să explice de ce vrea să-i scape pe corupţi de arest. ”Ceea ce mi-a trimis CSM la propunerea mea este de o crasă incompetenţă, ca să nu spun că e o formulă de aroganţă absolut inexplicabilă faţă de o propunere legislativă făcută de un senator în limitele constituţionale. Eu, din politeţe, am vrut să consult şi CSM. Dvs. mi-aţi trimis în bătaie de joc”, a spus iniţiatorul.

Proiectul senatorului PSD Şerban Nicolae, care aduce modificări importante Codului de procedură penală, scăpându-i practic pe politicienii corupţi de arest, a fost amânat, din nou, pentru o săptămână, de comisia juridică. La dezbaterile din cadrul comisiei însă, mai important a fost schimbul de replici acide dintre iniţiatorul Şerban Nicolae şi reprezentata Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Andreea Uzlău. Senatorul i-a acuzat pe magistraţi de ”aroganţă şi incompetenţă”.

În proiectul de lege depus, Şerban Nicolae a propus ca încătuşarea să fie interzisă atunci când se dispun măsuri preventive, cu excepţia cazurilor de violenţă. Referitor la acest punct, CSM a spus că regimul încătuşării este deja prevăzut în legea 254/2013, cea privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate.

La rândul ei, reprezentanta CSM a încercat să-i explice senatorului şi punctele de vedere ale magistraţilor.

”Să păstrăm limitele discursului instituţional. Nu putem vorbi despre incomeptenţă când facem observaţii tehnice. V-aş ruga să aveţi în vedere toate aspectele”, a răspuns reprezentanta CSM la dezbateri,  judecătoarea Andreea Uzlău.

Nici de această dată, Şerban Nicolae nu a dat dreptate CSM-ului, ci a continuat să critice poziţiile pe care le-a avut instituţia, spunând că CSM ”îi ironizează şi îi ia în băscălie”.

”Aţi explicat prost. Dacă eraţi aşa deştepţi, aţi fi observat că lucrurile alea care au fost deja declarate neconstituţionale… Nu mai îmi daţi lecţii, vă rog eu foarte mult. Articolul pe care l-aţi citat nu există. Puţin îmi pasă ce aveţi dvs în vedere, eu nu mă refer la persoane condamnate.[…] Eu m-am bătut atunci când a ieşit legea CSM să aibă independenţă şi să fie garantul independenţei justiţiei, dar observ că dvs ne ironizaţi, ne luaţi în băşcălie şi ne mai şi certaţi”, a continuat Şerban Nicolae.

După o dezbatere de aproape două ore, proiectul a fost amânat, din nou, pentru săptămâna viitoare. Deşi preşedintele comisiei juridice, senatorul PNL Cătălin Boboc, a propus ca proiectul să fie respins, dându-i posibilitatea lui Şerban Nicolae de a reveni cu aceleaşi amendamente la un proiect al Guvernului care vizează modificarea Codului penal, senatorii jurişti au decis să-l lase pe iniţiator să-şi corecteze proiectul de lege până marţea viitoare.

”Aş fi de acord ca Guvernul să facă amendamente la proiectul meu”, a replicat iniţiatorul.

Prin amendamentele pe care le aduce Codului de Procedură Penală, senatorul PSD Şerban Nicolae ar fi împărţit arestul preventiv în arest la domiciliu şi arest sever. Pentru a ajuns în arest sever însă, procedura ar fi mult îngreunată şi nu s-ar mai aplica persoanelor suspecte de fapte de corupţie decât dacă ar avea antecedente penale.

Încarcerarea în arestul poliţiei devine practic imposibilă, înainte de judecarea definitivă a cazului, în condiţiile în care proiectul prevede ca măsura să fie dispusă fie dacă s-a săvârşit o infracţiunii contra vieţii sau una pentru care pedeapsa este de 10 ani, dar cel vizat are antecedente penale. Cu excepţia luării de mită, infracţiunile de care sunt acuzaţi majoritatea politicienilor – trafic de influenţă, abuz în serviciu sau dare de mită – au pedepse prevăzute de Codul Penal de până la 7 ani.

În plus, Şerban Nicolae s-a pronunţat ferm împotriva încătuşării atunci când persoana în cauză nu este condamnată. ”Încătuşarea unei persoane faţă de care s-a dispus o măsură privativă de libertate trebuie să fie o măsură de excepţie. E o formă de umilire”, a mai spus Şerban Nicolae.

sursa: gandul.info