Capcana lui Klaus Iohannis

Viata politica romaneasca a ajuns din nou in moarte clinica.

Situatia incalcita in care se afla premierul, pus sub urmarire de catre DNA si autoexilat in Turcia, cvasi-blocajul in care se afla Guvernul dupa contrele dintre seful interesului national si liderii PSD, plus pozitia tot mai dificila in care se afla presedintele, fara prea multe solutii de a iesi din criza si cu o libertate tot mai restransa din punctul de vedere al actiunii, toate acestea sunt expresia punctului mort in care a intrat iarasi politica si principalele ei forte si mecanisme de exercitare.

Un exemplu stralucit pentru a ilustra imposibilitatea momentului este forma in care se manifesta ceea ce majoritatea numeste a fi chiar solutia de a iesi din impasul prezentului: interesul national reprezentat de garnizoana UNPR a ilustrului Gabriel Oprea.

Las deoparte ironia profunda a personajului care a ajuns astazi sa incline balanta majoritatilor in Parlament, desi partidul sau nu a participat niciodata la alegeri pe cont propriu.

Nu conteaza nici macar faptul ca omul recomandat de Victor Ponta ca premier de rezerva a debutat ca paznic si sfatuitor personal al lui M.Cozma, pe vremea cand luceafarul huilei taia si spanzura in Valea Jiului.
Dar nu avem cum sa trecem la fel de usor peste ceea ce Gabriel Oprea propune si ne baga pe gat de dimineata pana seara, zi de zi, drept interes national. Daca privim de aproape la manifestarea sentimentului numit interes national, constatam cu surprindere cum:

1. Gabriel Oprea si UNPR voteaza in Parlament impotriva cererii DNA de incuviintare a urmaririi penale a premierului Victor Ponta, pentru ca doua zile mai tarziu interesul national sa-l faca pe acelasi Gabi Oprea sa-si declare sustinerea „totala” pentru Laura Codruta Kovesi si institutia pe care o conduce, DNA.

2. Acelasi interes ii determina pe reprezentantii UNPR sa voteze cot la cot cu parlamentarii PSDpensiile speciale pentru alesi, iar pe purtatorul sentimentului ghidat in numele interesului national il face sa declare fara sa i se zbata un singur muschi ca pensiile de lux proaspat votate sunt cam nesimtite, pentru ca vin intr-un moment nepotrivit.

3. In aceeasi logica a interesului national a fost posibil ca Gabriel Oprea sa si ameninte partenerii pesedisti cu iesirea de la guvernare, daca vor continua cu modificarile la codurile penale, desi pana atunci niciun uneperist nu se aratase deranjat de initiativa majoritatii parlamentare.

Acestea sunt doar cateva exemple care arata de ce G. Oprea si al sau interes national exprima orice si, in acelasi timp, nimic. Desemnarea lui de catre Klaus Iohannis in locul lui Victor Ponta in calitate de premier interimar poate insemna doar inghetarea blocajului politic si cimentarea starii de guvernare prin interesul national care poate fi totul, dupa cum am vazut, si in acelasi timp nimic.

Cred ca o astfel de plomba politica ar trebui sa-i convina de minune lui Klaus Iohannis, cu atat mai mult cu cat ea se integreaza perfect in contextul lansarii noii Strategii Nationale de Aparare a Tarii.

Dar presedintele ramane prizonierul unei majoritati parlamentare a carei singura logica este sa reziste in asteptarea revenirii lui V. Ponta si apoi sa-si maximizeze sansele in vederea alegerilor de anul viitor, chiar daca asta va insemna retragerea strategica in Opozitie inainte de termen.

In acest context, este de presupus ca prelungirea actualului blocaj politic ar trebui sa fie non-solutia care sa-i convina cel mai mult lui Klaus Iohannis. Astfel s-ar deschide cel mai usor drumul si pentru Strategia Nationala de Aparare pe care a prezentat-o Parlamentului.

Singurul pericol al cimentarii unei astfel de situatii e ca in final Klaus Iohannis sa ajunga precum interesul national al lui Gabriel Oprea – sa fie orice si in acelasi timp nimic. Sau altfel tradus: sa puna realitatea sa lucreze doar pentru ei, in timp ce discursul sa planga ipocrit pe umerii celor mai multi.

sursa: ziare.com