Orice dispozitiv care se conectează la internet poate fi interceptat, spun specialiştii. În miezul nopţii, o femeie din Marea Britanie a trăit coşmarul pe pielea ei. A auzit voci ciudate în camera copilului, a văzut cum camera de supraveghere se rotea în toate direcţiile, iar un necunoscut îi vorbea copilului, transmite Digi24.
Camera şi microfonul erau controlate de la distanţă, interceptate în mod ilegal.
„Copilul nu conştientizează mesajul, dar conştientizează mesajul emoţional transmis de vocea respectivă. Ar putea fi afectat dacă vocea e stridentă, ameninţătoare”, spune Anca Boalcă, psiholog.
În ultima jumătate de an, zeci de astfel de cazuri au fost raportate în Europa şi Statele Unite, după ce indivizi necunoscuţi, cu ceva cunoştinţe în domeniul IT, au spart codurile de siguranţă ale sistemelor de monitorizare a copiilor. Specialiştii susţin că responsabili sunt chiar părinţii. Tot ei s-ar putea proteja, dacă nu ar alege pentru dispozitive parole uşor de ghicit, precum „1234” sau „admin1234”.
„A fost făcut un studiu pe nouă astfel de dispozitive de monitorizat copiii. Ele conţin captură video şi audio, au microfon încorporat. Opt din ele erau uşor de accesat din exterior, al nouălea nu avea niciun sistem de securitate instalat. Soluţia ar fi ca toată lumea să aibă o parolă puternică, din 16 caractere”, explică Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică.
Indivizii care accesează ilegal sistemul video din camerele copiilor nu au întodeauna ca scop glumele proaste sau să-i sperie pe cei mici. Cei mai mulţi sunt căutaţi acum pentru pornografie infantilă. În România nu sunt deocamdată plângeri legate de acest tip de spionaj. Poliţiştii lucrează însă la sute de cazuri cu perversiuni sexuale filmate.
„Putem spune că trendul este în creştere. De la an la an, constatăm o creştere a sesizărilor şi a informărilor pe care le primim de la omologi din alte state sau de la opinia publică. Și cele pe care le obţinem după ce verificăm mediul online. Din păcate, internetul conţine servicii prin care orice utilizator poate obţine destul de facil astfel de materiale. Mă refer la reţele peer to peer”, a declarat un ofițer de la crimă organizată.
Autorităţile au identificat între 500 şi 1.000 camere de supraveghere nesecurizate în fiecare ţară, inclusiv în România.
