Georgia, o ţară cu populaţie de 4,3 milioane de locuitori, fostă republică sovietică, a devenit obiect de studiu pentru specialiştii în politici publice datorită reformelor curajoase pe care le-a implementat. „Miracolul georgian“ a adus ţara în Indexul libertătii economice pe locul 23, după Japonia. În administraţie, Georgia a implementat un sistem de management depolitizat, orientat spre client, specific afacerilor moderne.
“Miracolul Georgian”, astfel a fost numită de anumiţi specialişti dezvoltarea economică din ultimii ani a Georgiei. În 2015, fosta republică sovietică s-a situat pe locul 23 din 186 de poziţii Index of Economic Freedom (Indexul libertăţii economice). Specialiştii care realizează studiul susţin că prosperitatea economică depinde foarte mult de libertatea economică, pe care o definesc prin patru elemente: respectarea legii (garantarea proprietăţii şi un grad redus al corupţiei), intervenţie limitată a guvernului (fiscalitatea redusă, cheltuieli guvernamentale reduse), legislaţie eficientă (libertatea afacerilor, a muncii, libertate monetară) şi existenţa pieţei libere.
Acestea sunt criteriile după care este stabilit clasamentul care are pe primele 3 locuri ţări precum Hong Kong, Singapore, Noua Zeelandă. Chiar înaintea Georgiei, pe locul 22 este Japonia, iar România este pe locul 61. Mari companii din Olanda, SUA şi Azerbaijan au investit aici. Unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri care a văzut o oportunitate în Georgia este Donald Trump, care a semnat un acord pentru dezvoltarea de clădiri rezidenţiale în Tbilisi. Guvernul oferă parcele de teren la Marea Neagră cu 1 dolar pentru dezvoltatorii care investesc minimum 1 milion de dolari. Printre alte beneficii, investitorii vor fi scutiţi de taxa pe vânzare şi impozitul pe venit timp de 15 ani. Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte este construcţia unui oraş planificat, Lazika, cu un statut special şi cu propriile legi.
Unul dintre motivele pentru care Georgia a ajuns celebră este reforma administrativă curajoasă pe care a făcut-o. În ultimii 20 de ani reforma administraţiei publice a fost una dintre principalele teme aflate pe agenda guvernelor din Georgia. “Adoptarea Codului Administrativ General în 2001 a redefinit relaţia dintre cetăţeni şi funcţionarul public prin privarea celui din urma de privilegii şi plasarea lor în serviciul oamenilor şi al ţării. Aceste schimbări în legislaţie au afectat puternic şi mentalitatea socială, dar şi perspectiva cetăţenilor asupra sectorului public şi a rolului şi îndatoririlor acestuia”, se arată într-un studiu realizat de Institutul Georgian al Afacerilor Publice, instituţie fondată în 1994 de Guvernul Georgian în colaborare cu Academia Naţională Americană de Administraţie Publică (studiul “Public Administration Reforms in Georgia: Establishing Administrative Model for State Organizations” a fost publicat în revista Caucasus Social Science Review, 2015).
Citiți articolul integral pe adevarul.ro