osce-berlin

„R. Moldova a evitat un mare dezastru la reuniunea 5+2 de la Berlin. În ciuda presiunii concertate exercitate asupra sa, vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Balan, a reușit să negocieze un protocol de compromis care să nu dăuneze iremediabil pozițiilor Chișinăului”, este de părere directorul Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă, citat de ziarulnational.md

Observatorul a fost completat și de către fostul premier Ion Sturza, care îndeamnă la vigilență. „Se pune o presiune imensă pe Moldova pentru a accepta soluții tranzitorii. E un front comun al „negociatorilor” SUA, Germania și Rusia împotriva intereselor de lungă durată ale Moldovei. De dragul unei soluții de moment a președinției germane la OSCE, riscăm să fim impuși să acceptăm decizii dezastruoase pe termen lung. Din culise pot să mai adaug că, la un moment dat, drept „argument” s-a recurs și la promisiunea unui sunet de telefon făcut de către doamna Nuland către „mister P.”. Visul de aur al diplomației țărilor mari, firul roșu cu cei ce iau decizii… Să fim atenți, deciziile importante nu se iau din disperare…”, e de părere Sturza.

La rândul său, Victor Chirilă a analizat la rece reuniunea în format 5+2:

– La reuniunea de la Berlin, moderatorii și observatorii au făcut „front comun” în raport cu negociatorul R. Moldova. Este fără îndoială un eșec al diplomației moldovenești.

– Rusia a reușit să transforme formatul 5+2 într-un instrument de presiune vizavi de R. Moldova;

– Imparțialitatea Misiunii OSCE de la Chișinău ridică mari semne de întrebare. Aceasta exersează presiuni crescânde asupra autorităților moldovenești pentru a le determina să facă cedări unilaterale, de exemplu să accepte circulația vehiculelor din regiunea transnistreană peste hotarele țării în baza numerelor de înmatriculare eliberate de administrația separatistă de la Tiraspol. În esență, aceasta ar însemna recunoașterea simbolurilor „statale” ale regimului separatist, înainte de a conveni asupra statutului regiunii transnistrene în cadrul R. Moldova, așa cum stipulează Legea 173 din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria);

– Susținerea Ucrainei la Berlin a fost anemică, din nou un eșec al diplomației noastre. Autoritățile noastre ar trebui să se întrebe de ce se întâmplă acest lucru. Răspunsul trebuie căutat în primul rând la Chișinău;

– Rusia a încercat din nou să ne impună oficializarea unui mecanism obligatoriu de garanții cu privire la implementarea deciziilor protocolare dintre Chișinău și Tiraspol, care odată acceptat ar legaliza un proces de recunoaștere graduală a realităților de-facto din regiunea transnistreană. Altfel spus, legalizezi treptat actualul statut nerecunoscut al Transnistriei, fără a avea negocieri oficiale la acest subiect;

– Mecanismul de garanții propus de Rusia, susținut de Tiraspol și de Misiunea OSCE de la Chișinău, nu a întâlnit opoziția observatorilor, SUA și UE. Ucraina nu a susținut deocamdată propunerea rusă, dar ce va urma în viitorul apropiat, nu putem fi siguri… Germania mai degrabă ar susține un astfel de mecanism.

„În concluzie, lipsa unei susțineri politice ferme pentru negociatorul nostru în formatul 5+2 și rivalitățile instituționale dintre Ministerul de Externe și Biroul de Reintegrare, sunt exploatate cu succes de unii moderatori pretinși echidistanți. Suntem extrem de vulnerabili în actualul format 5+2, iar în următoarele săptămâni, până la reuniunea din Bavaria, presiunea asupra negociatorului nostru va crește și mai mult. Pentru a nu aliena Germania, Chișinăul va trebui să demonstreze progrese în implementarea Protocolului de la Berlin. Este, însă, foarte important ca aceste progrese să nu vulnerabilizeze pozițiile Chișinăului la negocierea viitorului statut al Transnistriei. Avem un negociator bun, cu voință și caracter, el însă nu va putea face față presiunilor mediatorilor „echidistanți”, dacă actualii guvernanți și societatea civilă vor privi nepăsători la tot ce se întâmplă și nu vom lua atitudine”, este de părere Victor Chirilă.

Potrivit sursei citate, Chișinăul trebuie să spună clar și la unison că recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare a vehiculelor eliberate de Tiraspol, cu simbolurile unei formațiuni inexistente, conform opiniei tehnice a EUBAM, este ilegală și inacceptabilă pentru R. Moldova. Corect ar fi să se revină la soluția plăcuțelor neutre negociată de fostul negociator dl Eugen Carpov. De ce a fost abandonată această soluție, ar trebui să întrebăm actuala Misiune OSCE de la Chișinău. Apropo, EUBAM-ul și-a depășit competențele în acest caz. În plus, EUBAM nu a fost solicitat de Chișinău să se pronunțe asupra subiectului înmatriculării vehiculelor din regiunea transnistreană”, a mai scris directorul APE, conform ziarulnational.md