Despre Anul Credinței, inaugurat de Papa Benedict al XVI-lea joi, 11 octombrie 2012, la exact 50 de ani de la Conciliul Vatican II, și despre noua evanghelizare a lumii voi vorbi la Ora de veghe cu scriiitorul și publicistul Dan Ciachir.
Care este atitudinea actuală a Bisericii Ortodoxe Române, în condițiile în care ea a refuzat să-și trimită observatori la Conciliul Vatican II ?
Care e miza globală a Bisericii Catolice?
Sper că veți afla de la invitatul meu răspunsurile la aceste întrebări. Și nu doar la ele. Nu ratați de la ora 19.00, la Nașul TV, o ediție eveniment a emisiunii Ora de veghe.
Anul acesta s-au împlinit 50 de ani de la Conciliul Vatican II, ale cărui lucrări s-au întins pe mai bine de 3 ani, de la 11 octombrie 1962 până la 8 decembrie 1965.
Joi, 11 octombrie 2012, la exact 50 de ani de la acest Conciliu istoric, Papa Benedict al XVI-lea a deschis Anul Credinței cu o mesă în Piața Sf. Petru. Anul Credinței, un proiect extrem de ambițios, se va încheia la 24 noiembrie 2013.
Papa își dorește, prin tot ce se ve întâmpla în acest an, să reînvieze spiritul ce a condus Vatican II, adică o nouă Cinzecime și, în consecință, o nouă evanghelizare a lumii.
Biserica Ortodoxă Română nu și-a trimis observatori la Conciliul de acum 50 de ani. Abia în 1967, patriarhul Justinian Marina a explicat motivele principale ale refuzului: „organizarea de expoziții defăimătoare la adresa Bisericii și statului român” și „hirotonirea unui cleric fugar din țară, Vasile Cristea, ca episcop unit…”.
Patru dintre pontifii care au luat parte la sesiunea de deschidere a Conciliului din 1962 aveau să devină ulterior papi ai Bisericii Catolice: cardinalul Giovanni Battista Montini, cu numele de Paul al VI-lea; episcopul Albino Luciani, viitorul papă Ioan Paul I, episcopul Karol Wojtyla, care a devenit papa Ioan Paul al II-lea și preotul Joseph Ratzinger, prezent la lucrări drept consultant teologic, care a devenit papa Benedict al XVI-lea