Agentia Nationala de Integritate pare sa fi scapat din vedere un fenomen tot mai frecvent: imprumuturile pe care politicienii sustin, in declaratiile de avere, ca le-ar fi acordat, dar care nu se justifica prin prisma veniturilor oficiale.
La inceputul anului 2001, la cateva saptamani dupa ce a fost numit ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu si-a vandut firma, cu un milion de dolari, patronilor de la compania Luxten. Au urmat contracte fructuoase intre parti: Luxten a devenit unul dintre primii „baieti destepti“ din energie. Acum, dupa mai bine de zece ani, Dan Ioan Popescu lupta in justitie sa nu-i fie confiscat un milion de dolari pe care nu si-l poate justifica in averea sa. Pare-se ca e acel milion.
Tot zece ani i-a luat Justitiei ca sa mai rezolve un caz. In 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis confiscarea a 130.000 de dolari de la un anume Dan Vele, fost administrator la RIAL Brasov, o societate din subordinea Consiliului Judetean Brasov. Instanta a stabilit ca acesta a incercat sa-si ascunda veniturile excedentare printr-o suveica a imprumuturilor. Din cercetari s-a dovedit ca Vele ar fi convins sase persoane, majoritatea fara posibilitati financiare, sa declare ca i-au imprumutat 158.000 de dolari in perioada 2001-2002.
Alibi pentru spaga?
Aceste cazuri fac insa parte din pionieratul escamotarii veniturilor ilicite ale functionarilor si demnitarilor. Intre timp, a aparut un fenomen care pare sa fi scapat din atentia Agentiei Nationale de Integritate: imprumuturile uriase pe care le ofera – sau pretind ca le ofera in declaratiile de avere – politicienii si functionarii, atat unor persoane fizice, cat si unor companii. De multe ori, aceste sume nu se regasesc in veniturile oficiale incasate de acestia, ceea ce naste o banuiala legitima: nu cumva acesti bani, pretins imprumutati altora, reprezinta pre-constituirea viitoarelor venituri cetoase, astfel incat sumele colaterale obtinute in timpul mandatului sa poata fi justificate ulterior? Am lecturat numeroase declaratii de avere si, fara a avea pretentia ca am spus totul, am dat peste cateva situatii cel putin bizare.
Adomnitei: conturile cresc in loc sa scada
Conform unei declaratii de avere din aprilie 2012, presedintele Consiliului Judetean Iasi, Cristian Adomnitei (PNL), a imprumutat in 2011 firmei Centrul Medical Bucovina SRL Suceava suma de 280.000 de lei. Societatea a fost infiintata in luna august 2011, Adomnitei detinand 30% din actiuni. In mod paradoxal, comparand acest document cu cel anterior, suma nu poate fi justificata. Nu a vandut bunuri, a facut un credit de 10.700 de lei, iar veniturile din 2011 ale familiei Adomnitei au fost de 97.754 lei. In acelasi timp, suma din conturi a crescut cu 31.125 lei, singura scadere fiind la conturile in euro, de unde au disparut 1.300 de euro. Chiar daca n-ar fi cheltuit niciun ban din venituri si daca s-ar adauga suma imprumutata de la banca, dar si cei 1.300 de euro, si tot nu ar iesi la socoteala circa 165.000 de lei. Mai mult, nu s-ar explica cresterea sumei din conturile in lei.
Adomnitei este destul de vag in a justifica diferenta. Intr-un raspuns scris, facand trimitere la o declaratie de avere din 2008, el afirma: „Consultand eventual si restul declaratiilor de avere ulterioare se poate lesne observa ca nu au intervenit modificari majore in lista de proprietati sau investitii. Acest lucru s-a datorat intr-o mare masura aparitiei crizei financiare care a determinat un caracter foarte prudent al plasamentelor, caracter pastrat pana in acest moment. Va mai precizez ca la sfarsitul lunii octombrie 2008, cursul de schimb era in jurul valorii de 3,7 lei/1 euro“. Cercetarea tuturor declaratiilor de avere disponibile nu lamureste insa misterul.
Suveicile lui Ovidiu Silaghi
Deputatul Ovidiu Silaghi (PNL), fost ministru al IMM-urilor in Guvernul Tariceanu si al Transporturilor in Guvernul Ponta I, a mentionat faptul ca a imprumutat 80.000 de euro fostului sau consilier Prinzinger Attila Andreas si 145.030 lei firmei Severalis, iar sotia sa 1,2 milioane lei si 392.478 euro firmei Persona SRL (in perioada 2000-2012), precum si 144.836 lei si 52.346 euro firmei Italia Trend.
La aceste firme este actionar Silaghi sau sotia sa. In primii sapte ani de activitate (2005-2011), Severalis a avut fie cifre de afaceri zero, fie nu a depus bilant. Suma uriasa imprumutata catre Persona SRL nu apare decat in declaratiile de avere ale lui Silaghi din 2012, si in nici una dintre cele depuse in intervalul 2004-2008, desi deputatul sustine ca ar fi fost acordate incepand cu anul 2000.
Italia Trend a inregistrat pierderi de peste 400.000 de lei in primii patru ani de activitate (2008-2011), in timp ce, in aceeasi perioada, Persona SRL a avut pierderi de circa 1,5 milioane lei. Din declaratiile de avere disponibile pentru perioada 2004-2012 reiese ca veniturile familiei Silaghi au provenit doar din calitatea sa de deputat sau ministru, fara dividende, conturi sau credite care sa justifice sumele de mai sus. In toti anii de activitate, cele trei firme au avut profit doar de patru ori, cel mai mare fiind de 110.000 de lei.
In noiembrie 2012, ANI a stabilit ca Silaghi a cheltuit mai mult decat a incasat, cercetarea fiind valabila insa doar pentru perioada mai-octombrie a aceluiasi an (in mai 2012 devenise ministru, iar intre 2009 si aprilie 2012, nefiind ales/numit intr-o functie publica, nu a depus declaratii de avere). Doar pentru acele cinci luni, ANI a stabilit ca Silaghi nu a putut justifica aproape 50.000 de euro, institutia sesizand Comisia de Cercetare a Averilor de pe langa Curtea de Apel Oradea si Oficiul National pentru Combaterea Spalarii Banilor. „Regret, nu comentez la aceste intrebari, deoarece am introdus o actiune in instanta si este normal sa nu ma refer la aceste probleme“, a fost raspunsul lui Silaghi, prin e-mail, la solicitarea unui interviu.
Juridic, lucrurile sunt confuze inca. Pe 18 martie 2013, Sectia de contencios a Curtii de Apel Bucuresti i-a respins insa actiunea prin care a cerut anularea raportului ANI, dar Comisia de cercetare a averii de pe langa aceeasi instanta a clasat sesizarea ANI.
Secretara lui Dragnea si mama ei mai fricoasa
O situatie hilara apare in cazul familiei deputatului de Teleorman Catalina Stefanescu (PSD), cunoscuta sub renumele de „Secretara lui Liviu Dragnea“. Mama acesteia, Cristiana Barbu, in calitate de angajata la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Valcea, a mentionat in 2012 un imprumut de 54.000 de euro, pentru 34 de ani, primit de la fiica sa. Nu acelasi lucru apare la Stefanescu, care scrie despre 53.765 euro, credit facut la o banca, pentru 40 de ani. „Mama m-a girat pentru imprumutul la banca. A gresit de frica, pentru ca acum toata lumea e pasionata de studiul declaratiilor de avere“, explica deputata.
In cazul fostului director general al CFR Calatori SA, Alexandru Noaptes (PDL, foto dreapta), ANI a decis sesizarea Comisiei de Cercetare a Averilor de pe langa Curtea de Apel Bucuresti dupa ce inspectorii au calculat in 2011 ca nu poate justifica circa 2,8 milioane de euro din avere. Si Noaptes avea trecuta in 2008, drept imprumutata catre doua persoane si o firma, o suma colosala: 1 milion de euro. In decembrie 2011, Comisia a decis ca Noaptes nu poate justifica 6,3 milioane lei.
Oajdea: „Nu dau explicatii pentru munca mea“
Deputatul Daniel Oajdea (actual PP-DD, ex-PDL, foto dreapta) a imprumutat, in timp, firmei Concurs SRL, pe care o controleaza indirect, 280.000 de lei, iar din aceasta suma, 145.000 de lei numai in perioada 2007-2012. Conform declaratiilor de avere depuse in aceasta perioada, familia Oajdea a castigat circa 270.000 de lei si a recuperat un imprumut de 10.000 de euro de la o persoana fizica. Banii dintr-un cont de 160.000 de euro care a scazut la 35.000 de euro in perioada aprilie-decembrie 2008 au contribuit, cel mai probabil, la finantarea unei costisitoare campanii electorale in 2008, cand Oajdea a fost ales deputat PD. Oficial, el a declarat suma de 72.000 de lei donata partidului in acel an.
Intrebat asupra provenientei fondurilor imprumutate firmei, ieseanul a declarat: „Sumele de bani din declaratia mea de avere din 2013 apar si in declaratiile de avere date cu 9 ani in urma, inainte de a avea demnitati publice. Nu dau explicatii pentru munca mea si a familiei mele.“
Colegul din politica, mai sigur decat banca
Eugen Tapu Nazare, senator PNL de Neamt, s-a dovedit extrem de generos cu un coleg din politica: desi nu are decat o casa in Roman si bijuterii si ceasuri de 15.000 de euro, fara nici un leu in conturi, i-a imprumutat acestuia 700.000 de lei.
Banii ii obtinuse din recuperarea unor creante de la o firma la care detine actiuni si care in primii patru ani de activitate (2008-2011) a inregistrat doar pierderi: 1,1 milioane de lei in total. Tapu Nazare spune ca „suma provine din vanzarea actiunilor la acea firma, suma pe care am imprumutat-o unui prieten aflat la nevoie“.
Avea de primit 500.000 de euro, dar platea patru rate
Sorin Trandafirescu (PNL) a fost multi ani sef al Diviziei Patrimoniu din cadrul Regionalei CFR Iasi, fiind in prezent director in CNCFR. De mai multi ani, in declaratiile sale de avere figureaza suma de 500.000 de euro imprumutata unui anume Victor Lefter.
Familia Trandafirescu locuieste in municipiul Iasi, intr-un apartament de pe o strada periferica, Ciurchi, detine un teren intr-o comuna, cumparat in 2002, conduce un Subaru, are bijuterii de 5.000 de euro si la un moment dat achita ratele la patru credite simultan. In prezent, Trandafirescu mai are un credit de 40.000 de lei, scadent in 2016. Pentru 2012, sotia sa nu figureaza cu venituri. „Exista o cercetare a ANI demarata pe acest subiect. Tin sa va arat acte care sa dovedeasca provenienta banilor“, a fost pretextul prin care Trandafirescu a cerut un ragaz pentru o intalnire, pentru ca la momentul respectiv sa nu mai raspunda nici la telefon, nici la SMS-uri.
Deputatul Lucian Ciubotaru (PNL), care a acordat 1 milion de lei „credit fara dobanda“ unei societati la care este actionar si 164.700 lei alteia, spune ca banii au provenit dintr-un spatiu comercial pe care l-a vandut acum 3-4 ani, dar si dintr-un credit: „Eu am toate actele care justifica sumele, dar, intr-adevar, banii imprumutati firmelor ridica semne de intrebare“. Dragos Luchian, actual senator PNL, in trecut viceprimar al municipiului Bacau, a mentionat 200.000 de euro acordati societatii Total Market SRL din care detine 50%. „Am vandut trei apartamente si i-am investit in aceasta afacere“, explica Luchian.
Sute de mii de euro din nimic
Un fenomen fara o explicatie aparenta a avut in doua declaratii depuse in 2012 de deputatul PNL de Suceava, Alexandru Baisanu. Daca in aprilie (candidat la locale) detinea doua case, un teren, un autoturism, bijuterii si obiecte de arta in valoare de 95.000 de euro, 100.000 de euro in cont si 46.000 de euro imprumutate firmei Delsan Impex, in octombrie (candidat la parlamentare), fara ca nimic altceva sa se fi modificat la capitolele imobile sau conturi, au rasarit alte doua imprumuturi, de 100.000 si 150.000 de euro, catre Media Ten Productions SRL si o persoana fizica.
Confuzia devine totala intr-o declaratie semnata in decembrie 2012, dupa ce a devenit deputat: din nou, fara nici o vanzare imobiliara sau scadere de conturi, familia Baisanu apare si ca detinatoare a unui spatiu comercial de 360 mp, cumparat in acelasi an, precum si a unui Audi. Baisanu este conferentiar la Universitatea din Suceava, nu este asociat la vreo firma, iar sotia este medic stomatolog. Delsan si Media Ten Productions sunt firmele parintilor lui Baisanu.
Nu se explica deloc de unde a avut pentru imprumut cei 250.000 de euro. Dupa mai multe amanari, deputatul a declarat ca nu a avut timp sa verifice in acte situatia celor doua imprumuturi din cauza unei boli a sotiei si a adaugat ezitant ca suma provine „din mai multe locuri“, inclusiv economiile sale, fiind om de afaceri anterior intrarii in politica.
Fenomen: refuzul mentionarii numelui celor imprumutati
Presedintele ANI, Horia Georgescu, ezita sa recunoasca faptul ca acest tip de imprumuturi, acordate de catre politicieni sau functionari publici, reprezinta un „calcai al lui Ahile“ legislativ in tentativa de demascare a fondurilor ilicite dobandite de cei cercetati de catre institutia pe care o conduce.
Una dintre dificultati este faptul ca este greu de dovedit daca aceste imprumuturi sunt fictive sau reprezinta o tentativa de „albire“ a banilor negri.
Imprumuturile pot fi de doua feluri. Cu acte, semnate in fata unui notar sau, eventual, „pe un servetel, la restaurant“, dupa cum spune un notar iesean. Ori fara acte, bazate pe increderea dintre parti. Ultima situatie este riscanta pentru creditor in cazul in care intampina dificultati in recuperarea banilor, in timp ce semnarea unui document ii permite sa se adreseze instantei de judecata.
„Este modalitatea perfecta prin care politicienii isi ascund banii negri“, a afirmat acelasi notar. Conform presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, nu exista in lege o reglementare speciala sau niste norme specifice asupra modului in care trebuie completata aceasta rubrica, asa cum nu exista nici pentru celelalte.
Imprumuturile acordate in nume personal apar la punctul IV 2 din declaratii, alaturi de hartiile de valoare detinute si actiunile sau partile sociale in societati comerciale. Exista deseori tendinta ca politicienii sau functionarii sa trateze cu neseriozitate rubrica, refuzand, de exemplu, sa treaca numele persoanelor fizice imprumutate. „Risca sa fie sanctionate cu o amenda de 2.000 de lei si sa pornim verificarea din oficiu a averii“, spune Georgescu.
Aceasta ancheta jurnalistica este derulata in cadrul programului „Grants for Investigative Journalism“, organizat de Fundatia Freedom House Romania, cu sprijinul financiar al U.S. Department of State si al Ambasadei Frantei in Romania. Responsabilitatea pentru continutul acestei publicatii apartine autorului si nu reflecta neaparat punctul de vedere sau pozitia U.S. Department of State si a Ambasadei Frantei in Romania.
– Articol scris de Sorin Semeniuc, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie –