Unde au disparut profetii dictaturii basiste

Pe vremea cand luptau cu groaznica dic­tatura basesciana, USL, Ponta, Antonescu, televiziunile mogulilor de partid si in­te­lectualii spaimosi de disolutia democratiei strigau ca tarisoara e con­dusa cu ordonanta de ur­genta, de serviciile secrete si procurori. Din gurile, scrisorile, protestele, va­ie­tele lor se revarsa un di­tamai statul politienesc cu iz de Putin si Lukasenko, mai rau, Ceausescu, Stalin, Hitler se reincarnau tustrei in persoana detestata a lui Basescu. Spatiul public a fost infestat ani la rand de atacuri la adresa serviciilor sau a procurorilor care „executa“ adversari la comanda politica si au „mainile patate de sange“. Imaginea unei tari aflate sub ti­rania ascultatului de telefoane, a vietii pri­vate sub asediu, a dosarelor-vendetta, a ocul­tei care guverneaza a fost drumul pe care USL a mers victorios spre putere. Dis­creditarea, in special, a serviciilor secrete si a justitiei, dar si a multor altor institutii de lupta impotriva coruptiei, a statului de drept in general, atinsese desavarsirea. Ajunsi la putere, cavalerii urii dau piept cu propria creatie, fiind nevoiti sa schim­be partitura, sa metamorfozeze „oroarea“ in „normalitate democratica si euro­pea­na“. Negrul de odinioara trebuie sa devina alb imaculat. E greu, dar nu imposibil, ma­sinaria de propaganda lucreaza pentru ei. Actiunile de azi ale procurorilor sau de­ciziile judecatorilor nu mai sunt semnul unei „justitii aservite“ dictatorului, ci al unei maxime independente, serviciile nu mai sunt „ochiul si timpanul“ Co­tro­ce­niului, ci institutii aliniate la standarde eu­roatlantice, ploaia de ordonante de ur­gen­ta e mana cereasca si fer­tilizeaza guvernarea.

Modul in care politicienii si televiziunile lor ticaloase s-au repliat era previzibil, dar spectacolul este cu ade­varat grandios. Merita toti banii sa auzi cum de­trac­torii de ieri sustin acum caChevron si Rosia Montana vor lucra pentru propasirea neamului, cum lacrimeaza de fericire ca privatizarea CFR Marfa a pus la ingrasat o fosta capusa a companiei, cum spun ca gre­selile de la recalcularea pensiilor (sute de pensionari sunt obligati sa dea bani ina­poi) sunt de fapt un generos ajutor social, iar disponibilizarile sunt facute pentru a asi­gura viitoarele 10.000 de noi locuri de mun­ca. Ultimele doua evenimente: adu­cerea lui Omar Hayssam in Romania si ur­marirea cartelelor preplatite, un soi de Big Brother cu norma intreaga la SRI siSIE, ini­tiat, coincidenta, exact de prietenul lui Pon­ta si al serviciilor, mogulul de scoala no­ua Sebastian Ghita, ridica insa, asa cum s-a vazut, cateva probleme de marketing. Dupa ce pana si tata Floarea din Matache a fost convinsa ca e demna de atentia spi­o­nilor mondiali, nu doar cotrocenisti, si i se asculta mobilul, iar politicienii au fost instruiti temeinic de simbriasii lui Felix sa schimbe si telefonul cand baga cartela pre­pay, nu ca fraierul de Vantu, e greu sa-i persuadezi pe toti ca vor fi in siguranta sa dea buletinul la achizitionarea cartelei cu timpan. Sa ne amintim: insusi Ponta sfa­tuia populatia sa nu ofere buletinul la re­censamantul din 2010, caci datele vor ajun­ge la servicii. Cum sa le extragi acum pironul batut in creier de USL? Pro­pa­ganda mediatica pe invers risca sa se do­vedeasca neputincioasa in raport cu fobia intretinuta fata de servicii si aparatele lor de ascultare. Ce garantii poate oferi Gu­vernul Ponta ca Big Brother-ul lui e mai bun, mai onest si mai democratic decat cel al lui Basescu sau Obama? Niciuna.

La fel, aceleasi servicii demonizate de po­liticieni si sfertojurnalistii de la Antena 3 au demonstrat cum acestea au fost mana in mana cu presedintele in rapirea zia­ristilor si fuga lui Hayssam. Ce te faci acum, cand e evident ca serviciile secrete l-au adus, cum-necum, in tara si ca Ba­sescu si-a tinut promisiunea, in timp ce Vic­tor Ponta a dat pe goarna informatii confidentiale, doar-doar si-o trage spuza pe turta lui? Mai poti spune ca Basescu, de fapt „Profesorul“, ca pe asta ai batut moneda trei campanii electorale la rand, l-a urmarit si in „gaura de sarpe“ pe Hayssam, doar ca sa se autodemaste in final? Desigur, poti sa-i mai scoti de la naf­talina pe Ciprian Nastasiu si Angela Ciu­rea, ambii exclusi din magistratura dupa ca­zul Hayssam, ca o incununare a ri­di­co­lului teoriei cu „Profesorul“ si ca masura de preventie in cazul in care sirianul vor­beste despre relatiile de afaceri si politice cu maharii PSD. Sunt totusi momente in care e greu de tot cu manipularea pe scari.

Simfonia tiraniei basiste a avut insa cativa interpreti mai cu staif: intelectualii care pro­povaduiau disparitia democratiei, care gemeau sub povara securismului regimului presedintelui-jucator, a omniprezentei ser­viciilor si a interceptarilor. In vara lui 2012 scriau la Bruxelles, lui Barosso, cla­mand constitutionalitatea si legitimitatea puciului, facandu-se ca nu inteleg incal­carea principiului separatiei puterilor in stat. Cei mai guralivi din lista semnatarilor scrisorii, sustinatori televizati pe la An­tene ai diferitelor campanii mincinoase sau de linsaj, au fost rasplatiti in functie de presatie: fotolii de parlamentar, functii publice, sinecuri de tot felul. O lista prea lunga si prea rusinoasa. VEZI AICI SCRISOAREA INTELECTUALILOR. Pretul tacerii lor se cuantifica in fiecare zi. Nimic despre no­name-ul, colaborator al Securitatii, numit la ICR in locul dezastrului Marga, nimic des­pre Rosia Montana, gazele de sist si „ca­tastrofa ecologica“ care pandeste Ro­mania! Greselile in calculul pensiilor nu mai sunt, oare, „forma brutala de dar­wi­nism social“? Dar ordonantele de urgenta nu mai „desfiinteaza de facto parla­men­tul“? Cartelele prepay sunt, probabil, in regula si ei, profetii dictaturii, nu se mai simt ascultati, urmariti, amenintati.