Doua teste de integritate (si supravietuire) pentru Ponta si Dragnea

Victor Ponta si Liviu Dragnea stau pe doua bombe. Pe una scrie ”Legea nr. 161/2003, art. 87, alin. (1), lit. f”, pe cealalta ”Controlul ex-ante al conflictelor de interese in contractele finantate din bani europeni”. Daca pe prima ar putea sa o mai dezamorzese cu chiu cu vai, a doua are sanse mari sa spulbere sistemul politico-financiar cu ajutorul caruia PSD si-a cladit pana acum puterea. Si implicit parteneriatul penal dintre conducerea centrala a partidului si centrele de putere locale.

Cele cateva sute de cazuri de incompatibilitate descoperite de Agentia Nationala de Integritate pana acum in randul consilierilor, primarilor si presedintilor de consilii judetene sunt doar inceputul. Dupa cum a recunoscut chiar premierul, numarul celor ce ar putea sa-si piarda mandatele in urma verificarilor ANI este mult mai mare.

Atat de mare incat, daca ar exista suficienti inspectori de integritate, anul viitor ar trebui organizate din nou alegeri locale pentru ca un numar imens de consilieri, primari si presedinti de consilii judetene incalca in prezent legea. Cum? Foarte simplu. Detin cel putin doua pozitii care ii plaseaza fara echivoc in conflict de interese.

Pe de o parte sunt si alesi locali, pe de alta parte fac parte din organele de conducere ale companiilor de utilitati locale. Cele mai faimoase exemple descoperite de ANI – Klaus Iohannis este si primar al Sibiului si reprezentant al municipiului Sibiu in Adunarea Generala a Actionarilor companiilor Apa Canal Sibiu si Piete Sibiu. Aristotel Cancescu este si presedinte al Consiliului Judetean Brasov si reprezentant al judetului Brasov in Adunarea Generala a Actionarilor companiei Apa Canal Brasov. Nicusor Constantinescu este si presedinte al Consiliului Judetean Constanta si reprezentant al judetului Constanta in Adunarea Generala a Actionarilor companiei RAJA Constanta.

Sansele ca toti cei de mai sus sa ramana fara mandate sunt foarte mari dupa ce un alt baron local, Mircea Molot, presedintele CJ Hunedoara, a pierdut deja primul proces cu ANI, in luna februarie. Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit ceea ce spune clar si art. 87, alin. (1), lit. f, din Legea nr. 161/2003 – Molot nu putea fi si presedinte al CJ Hunedoara si presedinte al Adunarilor Generale ale Actionarilor la SC Drumuri si Poduri.

In ciuda tanguielilor baronilor locali ai USL (cei mai vocali, desi si PDL are suficienti membri in aceeasi situatie), legea in baza careia si-ar putea pierde mandatele este cat se poate corecta, iar conflictul de interese mai mult decat evident.

Prin cumularea a doua astfel de functii, un ales local este si jucator si arbitru. Pe de o parte ia decizii in numele unei companii de utilitati, pe de alta le valideaza ca reprezentant al consiliului local, sau judetean sau primariei care supervizeaza activitatea companiei respective.

Previzibil, toti alesii prinsi in ofsaid de ANI se plang ca sunt nedreptatiti. ”Cea mai mare problema este ca in cadrul companiilor care apartin in totalitate municipalitatilor, noi nu putem fi reprezentanti. Asta este de fapt si o mare prostie…”, spune Constantin Boscodeala, primarul pesedist al Buzaului si el declarat incompatibil. Argumentul invocat la unison de toti cei aflati in aceeasi situatie nu sta in picioare.

Legea 161, pentru prevenirea si sanctionarea coruptiei, le interzice lor si celorlalti alesi locali si judeteni sa faca parte din conducerile companiilor de utilitati tocmai pentru a-i obliga sa desemneze alti reprezentanti ai institutiilor din care fac parte, care sa nu se afle in conflict interese. Adica sa nu fie si jucatori si arbitri in procesele decizionale care au ca obiect, adesea, atribuirea unor contracte de zeci si sute de milioane de euro.

Aici este, de fapt, problema. Nici primariile, nici consiliile locale sau judetene nu pierd nimic daca sunt reprezentate in conducerea companiilor de apa si canal, de drumuri, de piete, de functionari specializati pe acele probleme si nu de primari sau consilieri. Din contra, daca functionarii sunt bine pregatiti pe domeniul respectiv, expertiza lor este mai valoroasa decat cea a unui politician.

Singurii care pierd sunt tocmai alesii care se chinuie sa ne convinga ca implicarea lor in dirijarea companiilor de utilitati este indispensabila. Ce pierd? Influenta in transarea marilor contracte de care aminteam mai sus. De ce nu o exercita prin interpusi? Nu ar fi chiar mai sigur asa?

Acum cativa ani asta se si intampla. Baronii locali nu lucrau decat prin interpusi. Ofensiva DNA-ului si deciziile de condamnare la inchisoare, cu executare, din ultimii ani au schimbat datele problemei. Era simplu sa gasesti oameni de paie care in schimbul unor firimituri sa isi asume riscurile, cata vreme riscurile nu includeau aproape niciodata posibilitatea de a face puscarie.

Acum si daca ar gasi oameni suficient de interesati sa faca treburile murdare in locul lor, baronii locali stiu sigur ca in clipa in care ar porni ancheta complicii lor i-ar turna imediat pentru a-si scapa pielea. De aceea, singura optiune care le-a ramas este sa faca totul cu mana lor. Si o fac. Pentru ca sumele puse la bataie sunt uriase.

Cat credeti ca este comisionul la o serie de contracte pentru un proiect de 250 de milioane de euro, finantat din bani europeni, derulat de Regia Judeteana de Apa Constanta? Raspunsul poate fi gasit inclusiv in dosarul de coruptie a lui Stelian Dutu, predecesorul lui Nicusor Constantinescu la sefia CJ Constanta.

Pentru Ponta si Dragnea problema este cat se poate de serioasa. Numeroasele cazuri de incompatibilitate si conflict de interese ale alesilor locali scoase la iveala de Agentia Nationala de Integritate si care au fost considerate de multi doar plevusca au facut masa critica si au starnit furia retelelor de coruptie politica din teritoriu. Motivul este foarte clar: dosarele ANI pun in pericol o sursa importanta de bani murdari pentru baroni si partidele lor si ar putea duce la blocarea a numeroase rotite fara de care marele angrenaj nu mai poate functiona eficient.

Brusc, PSD, PNL dar si alte formatiuni se vad in pericol de a pierde zeci si sute de milioane de euro sifonate din contractele publice masluite dar si zeci si sute de primari si consilieri. Daca instantele vor mentine deciziile ANI, cum este destul de probabil dupa precedentul Molot, partidele de la putere, dar nu numai, se vor trezi fara numerosi coordonatori ai retelelor regionale mafiote.

In final, daca procesul continua ca pana acum, paguba se va vedea nu doar in conturile personale ale protectorilor locali si centrali dar si in numarul de voturi ce vor fi stranse la viitoarele alegeri. Pentru ca orice disfunctionalitate pe traseul contracte trucate – bani murdari – avere personala plus voturi cumparate – influenta politica – protectie pentru perpetuarea contractelor trucate, ameninta intregul sistem politic si economic care se bazeaza pe el.

De ce aceasta problema este doar in carca liderilor PSD si nu si a lui Crin Antonescu? Pentru ca pana in acest moment, cel putin, seful PNL s-a aratat dispus sa transeze in favoarea baronilor USL disputa cu ANI si sustine o schimbare a legii in asa fel incat dubla calitate de ales local si reprezentant in conducerea unei companii de utilitate locala sa nu mai fie incriminata.

Spre deosebire de Antonescu, in ciuda asigurarilor mai mult sau mai putin discrete pe care Ponta si Dragnea le-au dat retelei USL din teritoriu ca problema se va rezolva, si chiar a dorintelor personale, nici unul dintre doi nu a facut ceva concret pentru a bloca investigatiile ANI, indirect sau direct, prin modificarea legii. Chiar si Liviu Dragnea, cureaua de transmisie dintre puterea locala si cea centrala, mai mult le promite baronilor decat face concret.

Desi tensiunea este in crestere si nu exista sedinta la varf a USL in care tema sa nu fie abordata, Ponta a dat cateva semnale importante ca se va abtine si in viitor sa intervina: ”Nu va fi o solutie unilaterala a Guvernului (…) Vedem ce decid instantele de judecata, discutam si cu cei de la Agentia Nationala de Integritate si Comisia Europeana si, in mod sigur, va trebui sa gasim o solutie.”

Chiar daca par dispusi la un compromis care sa-i multumeasca pe oamenii din teritoriu si sa le aduca liniste in partid, liderii PSD stiu sigur ca nici ANI, nici Comisia Europeana nu vor fi de acord cu o modificare a legii care sa dea castig de cauza baronilor locali. Si chiar daca nici una dintre aceste doua institutii nu are drept de veto in privinta initiativelor executive sau legislative, este greu de crezut ca Ponta sau Dragnea isi vor asuma o decizie peste capul lor.

Retinerea de pana acum nu are legatura cu instinctele sau dorinte lor, ci cu o realitate pe care par sa si-o fi insusit: pun mana pe gard, se curenteaza. O schimbare de atitudine ar fi un dezastru pentru viitorul raport MCV, pentru eforturile lui Ponta de a-si spala in ochii vesticilor pacatele de anul trecut, dar si pentru Liviu Dragnea, care a facut niste promisiuni in schimbul imunitatii de care se bucura deocamdata si care nu pare deloc sa fie garantata neconditionat – dupa cum arata avansul anchetei privind fraudele de la referendum.

Este greu de spus cum va fi solutionata pana la urma nemultumirea baronilor USL fata de Agentia Nationala de Integritate si de legea pe care o incalca in masa, ca si cum nu ar exista. Cert este, insa, ca si daca vor rezolva, macar si partial, problema cu companiile de utilitati, Ponta si Dragnea nu vor avea prea mult ragaz sa rasufle usurati.

O initiativa relativ recenta lansata de ANI va starni o reactie si mai dura din partea celor ce fac bani seriosi din dirijarea contractelor platite din bani europeni spre clientela politica. Este vorba de un mecanism de control ex-ante, adica preventiv, al eventualelor cazuri de conflicte de interese ce apar in procesul de achizitii publice cu fonduri europene.

Practic, prin intermediul unui soft ultra performant si al unei baze de date care se anunta a fi cea mai comprehensiva arhiva de informatii despre functionarii publici si demnitarii statului roman, va fi semnalat in mod automat cand o ruda de pana la gradul doi a unei persoane cu o functie de decizie intr-o institutie sau intr-o comisie de licitatie va participa la o procedura.

Instantaneu, sistemul informatic va emite avertismente de integritate catre sefii institutiilor implicate, care vor fi obligati sa raporteze, tot prin intermediul aceluiasi program, daca au fost luate masurile necesare pentru a preintampina conflictul de interese. In caz contrar, sistemul va sesiza in mod automat institutiile competente pentru investigarea conflictului de interese.

Intr-o declaratie despre utilitatea practica a acestui sistem, Horia Georgescu, presedintele ANI, a precizat scopul final: ”Nici un presedinte de consiliu judetean sau primar nu va mai putea spune ca nu a stiut ca sotia sa a participat cu firma la o licitatie pe care o si castiga, intamplator (…) In paralel, vom propune si introducerea unei sanctiuni civile cu un cuantum din valoarea contractelor incheiate si cresterea numarului de ani in ceea ce priveste interdictiile generate de existenta unui conflict de interese…”

Desi guvernul a semnat un memorandum prin care se da unda verde acestui proiect, au inceput deja sa apara primele semne ca unele institutii controlate politic se pregatesc sa il blocheze, in special refuzand accesul la bazele de date necesare analizei potentialelor conflicte de interese. Motivul este acelasi ca si la problema cu companiile de utilitati: partidele si liderii lor pot pierde sume importante din banii deturnati prin contractele oneroase.

Vestea proasta pentru toti cei ce spera ca vor putea capusa la nesfarsit fondurile publice este, insa, ca sistemul de control ex-ante la achizitiile publice finantate din bani europeni a intrat deja in atentia Comisiei Europene. In plus, Comisia ar vrea ca in scurt timp sa fie extins la tot ce inseamna achizitii publice in Romania, nu doar la cele realizate din fonduri comunitare.

Proiectul a fost mentionat, acum zece zile, in prezentarea intermediara facuta de expertii MCV ca fiind o evolutie pozitiva, care ar putea avea consecinte benefice in ceea ce priveste sanctiunile in domeniul achizitiilor publice, unde ani buni nu s-a vazut nici un progres. Este cert acum ca va fi una dintre temele importante ce vor fi evaluate de expertii Comisiei cand vor sosi din nou, in septembrie, la Bucuresti si care va cantari greu in raportul MCV din iarna.

Concret, de acum inainte, toate rapoartele privind progresele Romaniei in lupta anticoruptie dar si in implementarea unor masuri care sa diminueze fraudele cu bani europeni vor contine, obligatoriu, si un capitol care sa evalueze stadiul implementarii sistemului de blocare a contractelor oneroase inainte de a fi semnate. Ceea ce inseamna ca orice blocaj si intarziere deliberata a sa, venita din zona politica, vor fi sanctionate in raportul Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Si nu doar atat. In toamna va fi prezentat Raportul Anticoruptie al Uniunii Europene. Un document care, dincolo de o sectiune generala aplicabila comunitatii in ansamblu, va cuprinde si o analiza specifica pentru fiecare stat membru. Nu este deloc exclus ca si in acest raport extrem de important sa fie mentionat imperativul stoparii deturnarii de fonduri europene prin retelele de influenta politice.

Asa cum arata lucrurile acum, doua sunt institutiile cheie in lupta anticoruptie ce se vor afla, in acest an, in atentia oficialilor europeni pentru a evalua determinarea puterii de la Bucuresti de a continua reformele incepute cu opt ani in urma, dupa ce PSD a pierdut puterea: Inalta Curte de Casatie si Justitie si Agentia Nationala de Integritate. Aici au identificat expertii MCV care au facut prezentarea orala de la mijlocul lunii iulie cele mai consistente evolutii pozitive.

Dar tot in legatura cu aceste institutii sunt si cele mai importante semne de intrebare. Primul vizeaza numirea viitorilor presedinte si vicepresedinti ai Inaltei Curti, avand in vedere ca in septembrie le expira actualele mandate.

Interesul Comisiei in legatura cu aceste numiri este maxim avand in vedere ca fermitatea si consecventa noii garnituri de judecatori de la conducerea Inaltei Curti, numiti in 2010, au schimbat dramatic finalitatea marilor dosare de coruptie. Numirea Liviei Stanciu pentru un nou mandat de trei ani in fruntea Inaltei Curti ar fi vazuta ca un semnal important ca lupta impotriva coruptiei la nivel inalt va continua sa fie prioritara.

Dar in timp ce numirile de la Inalta Curte sunt in mainile Consiliului Superior al Magistraturii si ale presedintelui, al doilea mare semn de intrebare, cel privind angajamentul de realizare a verificarilor preventive pe conflicte de interese, propus de ANI, depinde aproape exclusiv de vointa guvernului. Comisia Europeana il va monitoriza cu mare atentie nu doar din perspectiva luptei anticoruptie dar si pentru ca este un indicator important privind vointa reala de a imbunatati radical dinamica accesarii banilor europeni.

Privirea atenta a Bruxelles-ului ii va presa pe Victor Ponta si Liviu Dragnea sa nu cedeze in fata baronilor locali si a tuturor celor ce compromit sansa Romaniei de a se dezvolta folosind fondurile comunitare. Ponta aspira la presedintie, iar al doilea stie ca nu are nici o sansa sa ajunga liderul PSD si premier daca Ponta nu pleaca la Cotroceni. Ambii au nevoie in egala masura de binecuvantarea externa dar si de banii si implicarea totala a intregii retele de baroni locali si centrali in alegerile prezidentiale de anul viitor.

Ramane de vazut daca vor fi suficient de abili in a ghidona marea masa de activisti penali din partidul lor pentru a se salva din menghina care ii va strange din ce in ce mai tare sau vor pierde partida, incercand sa apere un mod de a face bani, de a guverna, de a castiga alegeri si de a face politica care a devenit inacceptabil pentru cei ce inca le permit sa conduca aceasta tara.

Articol publicat si pe site-ul romanialibera.ro.