Gândul: Cele cinci metode prin care Liviu Dragnea a fraudat referendumul

În rechizitoriul dosarului prin care Liviu Dragnea fost trimis în judecată, procurorii spun că au dovedit cu expertize că voturile la referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu din 2012 au fost fraudate. Procurorii au identificat cinci metode de fraudă: falsificarea listei de alegători din localitate, voturi în numele căpşunarilor, voturi pe numele morţilor, fraude cu urna mobilă şi mituirea pedeliştilor din secţiile de votare.

Pptrivit procurorilor, coloana vertebrală a operaţiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea a fost sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center. Sistemul a fost conceput pe trei paliere, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectaţi la sistem prin intermediul telefoanelor mobile.

Potrivit rechizitoriului, aceşti utilizatori transmiteau două informaţii către serverele care centralizau datele: o informaţie este prezenţa la urne, iar o a doua informaţie este numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţiile de votare. Nu toţi cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi DA şi NU din fiecare secţie de votare. În sistem au fost înregistrate peste 4.000 de mesaje care conţineau date legate de voturile pentru şi împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.

VEZI RECHIZITORIUL INTOCMIT DE PROCURORI

Acuzaţia DNA: Metoda 1 de fraudare – falsificarea semnăturilor

Una din metodele identificate de DNA este aceea că buletinele de vot erau băgate în urne, dar în realitate unii dintre cei trecuţi pe listele electorale că ar fi votat nu au votat. DNA a constat prin expertize că semnăturile au fost falsificare.

Un asemenea exemplu este secţia de votare 105 din Piatra Olt, judeţul Olt. „Din declaraţiile luate în calitate de martori persoanelor care figurează că şi-au exprimat votul pe listele electorale ale acestui birou electoral al secţiei de votare a rezultat că o mare parte a semnăturilor executate pe aceste liste au fost falsificate în sens material, după caz, alegătorii neprezentându-se la vot şi/sau nesolicitând şi neexercitându-şi votul prin folosirea urnei mobile”, se arată în rechizitoriu.

Prin constatări ale expertizelor realizate de specialiştii DNA au fost identificare doar la această secţie 35 de voturi fraudate, prin falsificarea semnaturilor.

Acuzaţia DNA: Metoda 2 de fraudare: votul căpşunarilor

O altă metodă de fraudare a voturilor identificată de procurori este falsificarea voturilor românilor plecaţi în Spania, Italia, sau alte ţări. „O altă categorie de falsuri ce a fost avută în vedere a fost cea a semnăturilor depuse pe listele electorale, despre care rudele apropiate ale titularilor declară cu certitudine, în calitate de martori, că titularii au fost plecaţi în străinătate (în special în Italia sau Spania), pentru perioade mai lungi de timp, la muncă, şi că nu au fost prezenţi în ţară la data de 29.07.2012”.

La secţia din Olt au fost identificate 13 astfel de cazuri. Procurorii DNA arată că doi membri ai biroului electoral au recunoscut că au falsificat votul la referendum. „Deosebit de relevante în acest caz sunt declaraţiile date de învinuiţii Preduţ Marius şi Preduţ Simona-Cristina (vol. 41, filele 8-21), ambii având calitatea de membri în biroul electoral al secţiei de votare. Astfel, aceştia au recunoscut implicarea personală în falsificarea listelor electorale ale biroului electoral al secţiei de votare”, se arată în rechizitoriu.

La secţia nr .244 din Comuna Ploşca, din Judeţul Teleorman au fost identificate 43 de voturi fraudate. În rechizitoriu a fost inserată şi expertiza care dovedeşte că la fiecare din cele 43 semnăturile au fost falsificate.  „După cum se observă din tabelul prezentat mai sus, în cazul acestei secţii de votare au fost probate un număr de 43 de semnături contrafăcute material pe lista permanentă a secţiei. Deoarece, cu ocazia numărării finale a voturilor, după orele 23:00, s-a constatat că numărul total de voturi exprimate (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urna secţiei, tragem concluzia că, până la momentul numărătorii finale a voturilor, au fost introduse în urnă un număr suplimentar de 43 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători”, se arată în rechizitoriu.

Acuzaţia DNA: Metoda 3 de fraudare: mortul a votat pe lista celor vii

În secţia 314 comuna Ţigăneşti din Teleorman au fost identificate 47 de voturi fraudate. Procurorii spun că au identificat 31 de semnături ale alegătorilor, falsificate pe lista permanentă şi 16 semnături ale alegătorilor falsificate pe lista suplimentară – urnă mobilă. Procurorii au identificat şi că pe lista cu alegătorii care au votat se regăseşte şi un mort.

„CĂLUGĂREANU DUMITRU – aşa cum rezultă din Procesul verbal din 17.08.2012, întocmit de ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, figurează în listele electorale permanente aferente Secţiei de votare nr. 314 – comuna Ţigăneşti, jud. Teleorman, pagina 19, poziţia 130, ca persoană care a votat, cu toate că la data de 16.07.2012 acesta decedase, (vol. 15, fila 426)”, se arată în rechizitoriu.

Acuzaţia DNA: Metoda 4 de fraudare – mituirea pedeliştilor din secţii

Procurorii arată că Daniel Răboj, primarul PNL din Bragadiru la data când a avut loc referendumul, i-a dat lui Marin Mitroi, reprezentant PDL în biroul electoral al secţiei de votare 112 din Bragadiru, suma de 200 de lei (jumătate în dimineaţa zilei de votare şi cealaltă jumătate seara, după închiderea urnelor), pentru ca acesta să închidă ochii şi să nu semnaleze fraudele de la vot.

Acuzaţia DNA: Metoda 5 de fraudare – voturi fraudate cu urna mobil

În Vrancea la o singură secţie de votare, DNA a demonstrat că au fost fraudate 245 de voturi. „Au fost falsificate listele electorale ale secţiei, după cum urmează: lista electorală suplimentară – secţie – falsificate numele, datele de identitate şi semnăturile a 163 de alegători;lista electorală permanentă a secţiei – falsificate semnăturile a 43 de alegători; lista electorală suplimentară – urnă mobilă a secţiei – falsificate semnăturile a 39 de alegători”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii arată că în această secţie s-a consumat şi un episod bizar care dovedeşte, în opinia procurorilor, că votul a fost fraudat. Dna susţine că doi cetăţeni s-au prezentat la secţia de votare şi au constat că deja votaseră cu urna mobilă. Preşedintele secţiei a anulat două voturi cu DA. Ceea ce spun procurorii dovedeşte că frauda s-a comis în favoarea USL. „O altă întâmplare relevantă în privinţa falsificării listelor electorale ale secţiei de votare priveşte situaţia alegătorilor Statache Dumitru şi Statache Dumitra. Aceştia figurează la poziţiile 92 şi, respectiv, 93 de pe lista suplimentară – urnă mobilă, rubricile acestora fiind tăiate cu o linie de către înv. Sîngerean Sorin. Explicaţia acestuia (declaraţie Sîngerean Sorin – vol. 27, filele 65-69) este aceea că cei doi alegători au votat la domiciliul lor, prin procedura urnei mobile, dar ulterior s-au prezentat să voteze şi la secţia de votare, pe lista permanentă. Cu toate acestea, după ce iniţial nu li s-a permis să voteze pe lista permanentă, în final, din cauza protestelor acestora, li s-a permis să voteze şi în această modalitate. Ca măsură compensatorie, înv. Sîngerean Sorin i-a tăiat de pe lista suplimentară – urnă mobilă, iar ulterior deschiderii urnelor s-ar fi anulat două buletine cu votul „DA”; acest lucru s-a întâmplat cu acordul întregului birou electoral al secţiei de votare”.

Jurnaliste, agresate de preşedintele secţiei de votare

În rechizitoriu, procurorii arată că acest caz a fost documentat şi de către două jurnaliste din Vrancea care au făcut un reportaj şi i-au însoţit la secţie pe cei doi bătrâni. Cele două jurnaliste, Iulia Creţu şi Burlan Mădălina-Ionelia, au fost agresate fizic de preşedintele secţiei de votare Stan Vili, în momentul în care au intrat în secţia de votare alături de cei doi bătrâni. „Faţă de cele expuse mai sus, constatăm că în data de 29.07.2012, înv. Stan Vili, preşedinte al biroului electoral al secţiei votare nr. 287 comuna Suraia, judeţul Vrancea, funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a ameninţat-o pe observatoarea acreditată în secţie, partea vătămată Bouroş Oana-Otilia cu moartea şi cu pierderea locului de muncă din cauza faptului că aceasta nu a dat curs cererii acestuia de a nu se implica în observarea efectivă a referendumului, ameninţare ce a avut natura de a o alarma pe aceasta. Această faptă constituie infracţiunea de purtare abuzivă şi este prev. şi ped. de art. 250 alin. 1, 2 C.p.”, se arată în rechizitoriu.

În rechizitoriu se reţine că în urma loviturilor primite de la preşedintele secţiei a avut nevoie de trei zile de îngrijiri medicale. Secţia Bălteni, Judeţul Gorj- 88 de voturi falsificate. În cazul acestei secţii de votare, procurorii au determinat că au fost probate un număr de 88 semnături contrafăcute material, din care 87 de semnături pe lista permanentă a secţiei şi o semnătură pe lista suplimentară secţiei.

În rechizitoriul DNA se arată că, în timpul referendumului, Parchetul General, prin parchetele locale a deschis peste 2300 de dosare privind fraudele comise la referendum. Dintre aceste dosare, Parchetul General condus de Tiberiu Niţu a trimis în judecată doar 4 dosare.