Consiliul Superior al Magistraturii vrea să împiedice accesul presei la informaţiile din dosarele penale de interes major, cum ar fi cele de corupţie, elaborând un NOU ghid de comunicare între magistraţi şi presă care să se sincronizează cu noile Coduri penale. Or, acestea din urmă secretizează totul, până la judecarea fondului, şi nici atunci nu există acces liber şi nelimitat la dosare de interes public.
Până la data de 1 februarie anul acesta, când au intrat în vigoare noile Coduri penale, jurnaliştii aveau acces la dosare, uneori chiar înainte de începerea urmăririi penale împotriva unei persoane, deoarece politica penală era transparenţa, iar criteriul – interesul public.
De interes public sunt acele dosare care vizează infracţiuni de corupţie, delapidarea, evaziunea fiscală, spălarea de bani, înşelăciunile în dauna interesului public sau infracţiuni cu violenţă, precum omorul.
Accesul presei era permis în toate fazele înfăptuirii actului de justiţie, de la referatul prin care procurorii cereau arestarea preventivă – care includea şi interceptările –, la motivele pentru care un inculpat a fost sau nu a fost arestat. De asemenea, era permis accesul la copierea rechizitoriului, era permis accesul la tot dosarul dedus judecăţii. Această transparenţă a funcţionat doar până la data de 1 februarie, anul acesta.
Cum mimează actualul CSM transparenţa, dorinţa de colaborare cu societatea civilă
După intrarea în vigoare a noilor Coduri, presa nu a mai avut acces decât la nişte comunicate seci, fără subiect (numele personajelor care au comis infracţiunile fiind anonimizate). Doar DNA dă comunicate cu numele persoanelor pentru care s-a început urmărirea penală împotriva suspectului sau numele persoanei pentru s-a pus în mişcare acţiunea penală, prin reţinerea inculpatului.
Însă, nici de la DNA nu se mai obţin informaţii în dosare în care se fac investigaţii ce vizează prejudicii produse banilor publici şi comunitari de circa 160 de milioane de euro, spre exemplu. Şi nu se dau informaţii pentru că DNA nu are voie. Dacă ar da informaţii, potrivit noilor Coduri Penale, autorul transparenţei e pasibil de puşcărie.
Cum presa a acuzat în ultima perioadă lipsa de transparenţă, CSM a demarat modificarea vechiului ghid ce asigura TRANSPARENŢA şi care beneficiase de finanţare din partea Ambasadei Olandei la Bucureşti. Modificare, chipurile, necesară armonizării ghidului de comunicare cu noile Coduri penale.
A fost postat pe pagina CSM şi un crochiu de ghid care incepea cu „este interzis judecătorilor…” , ca de altfel şi procurorilor, să comunice direct cu presa, ci numai prin „comunicator”. Cu alte cuvinte, CSM tăia legătura directă a magistraţilor cu presa pentru a împiedica accesul la informaţii. O astfel de interdicţie jigneşte inteligenţa magistraţilor, care pot discerne şi singuri ce informaţii pot fi date presei în aşa fel încât să nu afecteze înfăptuirea actului de Justiţie.