Scrisoare către „Bardul Neamului Românesc”
Mă adresez „ bardului neamului românesc” cunoscut sub numele de Tudor Gheorghe.
Mă numesc Ioan Gyuri Pascu şi sunt cetăţean romăn creştin-ortodox, născut din sânge de român spurcat cu sânge de ungur ,de slovac şi de polonez, în 1961,în Agnita,fix în mijlocul Romăniei Mari.
N-am fost si nu voi fi membru al vreunui partid,poate doar dacă s-ar infiinţa un partid al IUBIRII,LUMINII şi ADEVARULUI.
N-am participat la nicio campanie electorală şi nu voi spune românilor cu cine să voteze sau să nu voteze,E fix treaba lor.Oricum ,in acesti 25 de ani de „libertate” am fost „guvernaţi”de niste indivizi lipsiti de cel mai elementar bun simţ,care şi-au facut nevoile, ca să mă exprim elegant,pe alegătorii lor.
Sunt şi eu posesor de voce,nea Tudore.Poate nu asa grozavă ca a matale sau,dacă mă gândesc puţin,poate că da.
In calitate de fost strungar,profesor de limba română (nasol pentru o corcitură,nu?),de autor a şase cărţi şi a 12 albume de muzică originală cu textele aferente,de interpret al unor rolişoare in niste filme premiate internaţional, imi voi permite ca,in numele tuturor celor nascuţi pe acest pământ din familii mixte sau de alte naţionalităţi,să cer iertare domniei tale că nu suntem rumâni atât de verzi si de vii ca domnia ta!
P.S. grijă la colegii din Filarmonicile cu care umbli prin ţară,pe banii nu ştiu cui.Verifică-i dacă sunt toţi rumâni vii.
Initial voiam să–mi pun un deget pe obraz,da’ mi-am amintit ca bunica( pardon- jumate slovacă,jumate poloneză),m-a invăţat să cer iertare chiar dacă nu socot că am greşit!