ADEVARUL.RO: Domnule preşedinte Iohannis, nu vă mai chinuiţi cu noi, luaţi-vă Sibiul înapoi! Cu tot cu gravura oferită Papei

Domnule Preşedinte, constat cu amărăciune, dar şi cu dezamăgire că vă e greu să ne fiţi preşedinte. De parcă nici n-aţi vrea. Spun să ne fiţi, pentru că, în noiembrie, atunci când mulţi dintre noi v-am votat, am crezut că vă şi doriţi asta. Că vreţi cu toată inima să ne reprezentaţi pe toţi, că suntem sau nu din Sibiu.

Ştiţi, domnule preşedinte, am fost mulţi, atunci, alături de dumneavoastră. Probabil că încă vă amintiţi de milioanele de români din toată ţara, care s-au luptat pentru un preşedinte altfel. Sau de cei mulţi pierduţi deja printre străini, umiliţi la urne pentru a-şi lua ţara înapoi.

Citesc despre întâlnirea de la Vatican, pe care aţi avut-o cu Papa Francisc. Una dintre cele mai importante vizite externe pe care le-aţi făcut în numele nostru, al tuturor românilor. Şi mi-a atras atenţia un detaliu, poate neînsemnat pentru dumneavoastră (deşi nu cred), dar care spune multe despre cât de tare vă înţelegeţi şi, mai ales, vă doriţi trecerea de la primar al Sibiului la preşedinte al României.

Eu cred că nu prea v-o înţelegeţi. Şi asta pentru că vizita la Vatican nu ar fi trebuit să fie nici pe departe din categoria refugierii în weekend acasă, la Sibiu, nici din categoria vizitei la Cotroceni a soţiei Carmen şi a elevilor dumneaei din Sibiu, nici din categoria Revelionului cu prietenii vechi, tot acasă, la Sibiu (asta la extrem de puţină vreme după ce mii de oameni vă îmbrăţişau cu speranţă în Piaţa Universităţii). Ar fi trebuit, cred, să fie o vizită în care, de data asta, să lăsaţi acasă tot Sibiul şi să duceţi întreaga Românie la Vatican.

Vă spuneam despre un detaliu. I-aţi oferit Papei Francisc, în numele nostru, al tuturor românilor, un dar, ceea ce a fost nu doar un gest politicos, dar şi unul firesc făcut în astfel de întâlniri istorice. I-aţi oferit, pe lângă o monedă din aur, şi o gravură, explicând că reprezintă „oraşul meu natal, unde am fost şi primar, o imagine din centrul Sibiului. Fiecare din aceste biserici reprezintă o confesiune şi convieţuiesc de multe secole, în centrul oraşului, după cum v-am prezentat situaţia frumoasă de convieţuire şi etnică, şi religioasă, şi culturală din Româna”.

Adevărată explicaţia, domnule preşedinte, am înţeles-o cu toţii, desigur. Până la urmă, aşa cum spuneaţi, această convieţuire există în toată România noastră, nu doar în Sibiul dumneavoastră, pe care l-aţi ales ca simbol în darul făcut Papei. Oraşe (pe care dacă le-aţi vizita, v-aţi şi convinge de asta) unde există catedrală catolică lângă catedrală ortodoxă, lângă biserică evanghelică, armenească, reformată sau baptistă.

N-are rost să vă întreb, domnule preşedinte, cu cine v-aţi consultat în alegerea acestui dar. Ţinând cont de simbol, probabil cu nimeni sau, cel mult, cu cei dragi de acasă, din Sibiu. Pentru că, dacă aţi fi privit spre marii lideri ai lumii, n-aţi fi găsit în ei nimic provincial. Să o luăm ca exemplu pe cancelarul german Angela Merkel, care l-a întâlnit pe Papa Francisc, tot la Vatican, în februarie. Atunci, i-a dăruit Suveranului Pontif un CD cu Johann Sebastian Bach, un geniu al poporului german, şi a făcut o donaţie pentru a ajuta copiii afectaţi de conflictele din Orientul Mijlociu.

Un alt exemplu: preşedintele Obama. Acesta i-a făcut cadou Papei Francisc, în timpul vizitei la Vatican din martie 2014, o cutie cu seminţe din grădinile Casei Albe, arătând că acestea reprezintă angajamentul Suveranului Pontif pentru plantarea seminţelor păcii globale. Şi tot liderul american a promis atunci, în numele poporului său, că va face o donaţie de seminţe, din aceeaşi grădină a Casei Albe, unei organizaţii caritabile, care să producă pentru nevoiaşi tone de fructe şi legume.

Articolul integral îl citiți pe adevarul.ro