Apel de la Pungesti sau cine rade la urma…

Ieri am fost la Pungesti in scopul de a intari rezistenta de acolo. Lucrurile stau mult mai grav decat ma asteptam…am plecat trista si dezamagita ca nu mai av…em romani care vor sa lupte pentru tara lor, pentru sanatatea lor si in special, pentru demnitatea lor. Ma doare ca din cei prezenti pe grupurile de actiuni din mediul online vad active cateva zeci de persoane, extenuate, nemancate, nedormite, cu lacrimi in ochi si pe fetele carora se citeste un MARE strigat de AJUTOR! In drum spre Pungesti, inainte se Silistea, ne-am ciocnit de 5 regine pline ochi cu jandarmi, 2 autobuze si multe masini mici care transportau acesti mercenari, probabil pentru a se odihni, in sensul opus taberei de rezistenta. Apropiindu-ne se Silistea, au inceput sa se indeseasca fortele de ordine, nu pot estima cata politie si jandarmerie am vazut, probabil cateva sute de bucati de robotei zambitori, gata sa iti dea un cot in coaste daca ai ceva de spus. Intre Silistea si Pungesti ne-am lovit de un cordon de jandarmi care pazeau cu insarjire niste garduri si blocau un drum public! Ca sa putem trece spre Pungesti, le-am spus ca mergem intr-un sat putin mai indepartat. Dupa ce s-au uitat la noi ca la cei mai mari infractori, ne-au lasat sa trecem. Moralul ni se ridicase dar a scazut brusc dupa 2 minute cand am dat de alt cordon cu alte garduri bine pazite. Nu am reusit sa oprim la tabara….pe stanga si dreapta drumului era plin de masini MAI si stateau cu ochii atintiti la noi. Pe partea dreapta, vis-a-vis de tabara de rezistenta care pana acum chiar a rezistat cu stoicism, firma Chevron isi incepea nestingherita demersul. Momentan niveleaza si probabil va betona, cam o luna ar mai dura pana la amplasarea sondei daca ramanem tacuti si daca nu intreprindem o actiune impotriva lor. Ne-am oprit in Garceni, dupa Pungesti si am incercat sa ne facem un plan. Ne-am dat seama ca trebuie sa ne intoarcem la Silistea, unde mai multi protestatari se incalzeau intr-un magazin alimentar. Nu credeam ca ne vor mai lasa sa trecem inapoi, insa ne-au lasat. I-am intrebat ce anume se intampla iar ei, zefelmitori au raspus: „se ara aici pe teren si sunt utilaje care va pot pune in pericol viata”. Altii au spus ca asa au primit ordine, sa restrictioneze traficul pietonal si nu numai, desi aleg de la sine putere pe cine lasa sa treaca si pe cine nu. Ajunsi la alimentara din Silistea, am intrat in vorba cu satenii, activistii din toata tara si cativa reprezentanti ai presei.

In jur de ora 19:00 ne-am decis sa mergem in tabara. Vom incerca tot ce putem ca sa trecem de cordonul de jandarmi si de gardurile lor din fier forjat si sa ducem celor de pe deal mancare, apa, paturi si ce mai e nevoie pentru a putea supravietui. A se mentiona faptul ca se restrictioneaza accesul pe proprietati private, desi proprietarii vin si prezinta actele pentru acel teren si cer sa mearga pe PROPRIA bucata de pamant. Ajunsi fata in fata cu jandarmii, nu am reusit decat sa scandam si sa le vorbim. Nu am reusit sa trecem, eram prea putini pentru a reusi. A se aminti faptul ca au fost in jur de 1000 de bucati atunci cand au intervenit in forta pentru a-si apara gardurile! Am incercat sa comunicam cu ei si sa ii intrebam de ce anume fac asta, de ce asculta ordinele politrucilor, insa raspunsurile, de multe ori inexistente, vi le puteti imagina si voi. Am fost loviti cu gardurile de fiecare data cand se apropia o masina a jandarmeriei sau a politiei, neavand rabdare sa ne dam din drum si sa facem loc, ci intram in noi ca bivolii, fara sa le pese ca sunt copii, femei si batrani in fata. A venit si digi 24 si a incercat sa poarte o discutie cu ei, nu au reusit. A se mentiona si faptul ca nici televiziunile nu sunt lasate sa treaca. Am incercat sa abordam politia, insa nu au vrut sa vorbeasca cu noi, ba mai mult au accelerat nebuneste atingand un coleg cu oglinda.

In jurul orei 21:00, ni s-a alaturat si Erwin Albu, care mentine rezistenta la Mosna alaturi de Willy Schuster. Acestia au luat si ei, la randul lor, la intrebari, fortele de ordine insa nu au primit nici un raspuns. Au pornit pe camp, ocolind gardurile, insa jandarmeria si-a chemat intariri. Willy si Michelle Schuster au fost tarati pe camp catre duba de niste „aparatori ai legii” si adusi inapoi dupa garduri, alaturi de noi! Ne-am retras lasand golanii in uniforme sa inghete si am inceput sa planuim ce e de facut. Concluzia e simpla. Alaturati-va! Doar daca suntem multi, ii putem birui. Haideti sa ne mobilizam in masa in weekend macar, distribuiti si chemati oamenii! Este musai! Am sunat si la politie, pentru a depunde plangeri insa am fost luati peste picior la telefon si evident ca nu au trimis pe nimeni, insa cand am plecat din Pungesti spre Brasov, o masina a politiei rutiere ne-a oprit si ne-a legitimat pe toti 5. Asteptam acum cu sufletul la gura o noua citatie, probabil pentru blocarea drumului public, desi a fost cat se poate de evident ca noi nu am blocat nimic. Peste tot politie, nicaieri justitie. Jandarmeria scuipa poporul, isi calca in picioare juramintele si apara corporatiile straine.

Facem ori ba revolutie, oameni buni, ca bag de seama ca nu ne miscam in directia scontata! Ce facem/faceti? Haideti cu totii la Pungesti, nu vrem sonda, nu vrem fracturare! O imagine ma bantuie, de ieri, imagine in care multi reprezentanti ai jandarmeriei radeau de durerea oamenilor suferinzi. Radeau de noi toti, ca suntem acolo si ne luptam. Radeau de imposibilitatea nostra momentana de a le face fata. Dar eu cred cu tarie: cine rade la urma rade mai bine!