Poziția Bucureștiului față de criza de la Kiev a derutat nu doar pe aliații României, nedumeriți de lipsa de reacție a guvernului condus de Victor Ponta, ci și pe comentatorii ruși. Într-o analiză a influentului Consiliu Rus pentru Afaceri Internaționale de la Moscova, condus de ambasadorul Anatoli Adamișin, fost viceministru de Externe, și în board-ul căruia intră oligarhi precum Vaghit Alekperov, șeful Lukoil, sau Piotr Aven, proprietarul grupului Alfa Bank, se atrage atenția asupra poziției Bucureștiului. Analiza se intitulează: „Criza ucraineană. Reacția țărilor vecine”. Observațiile despre vecinii din Balcani aparțin lui Pavel Kandeli, șeful sectorului conflicte etno-politice de la Institutul Europa al Academiei Ruse de Științe. Referindu-se de membrii UE din Balcani, expertul moscovit trage concluzia că poziția lor a fost cu totul previzibilă, ele orientându-se după Bruxelles. „Singurul lucru care poate fi subliniat este că în România, oricât ar părea de ciudat, evenimentele au fost întâmpinate cu destul calm. Președintele Băsescu chiar a afirmat că nimic nu amenință România”, afirmă Pavel Kandeli, plăcut surprins.
Radicalizarea protestului de la Kiev a prins pe picior greșit autoritățile de la București. Probabil că erau pregătite pentru cu totul alte scenarii. Ele reacționează târziu și diferit de vecinii din UE sau partenerii stategici.
Apelul președintelui Traian Băsescu, de la 20 februarie, se adresează atât puterii cât și opoziției: Viktor Ianukovici să nu folosească Armata în reprimarea protestelor de stradă iar liderii opoziției democratice, Vitali Kliciko, Arseni Iațeniuk și Oleg Tiagnibok „să se delimiteze de elementele radicale violente și să nu asocieze unor acte provocatoare la adresa forțelor de ordine”.
Victoria Euro-Maidanului n-a stârnit cel mai mic entuziasm la București. Cu o zi înainte de a semna în cartea de condoleanțe deschise de Ambasada Ucrainei la București, de la Budapesta, unde participa la reuniunea Grupului Vișegrad + Grecia, Bulgaria, România, ministrul Titus Corlățean, potrivit comunicatului MAE, „a exprimat preocuparea față de abrogarea de către Parlamentul Ucrainei a Legii Ucrainei privind principiile politice de stat în domeniul lingvistic”. Luni, 24 februarie, MAE revine cu un nou comunicat, parcă inspirat de declarația de trei pagini a ministerului rus de Externe, din aceeași zi. Comunicatul Bucureștiului anunță că MAE „urmărește cu maximă atenție” evoluția din Ucraina în contextul abrogării în cursul zilei de 23 februarie, de către Parlamentul Ucrainei a Legii limbilor regionale. Comunicatul MAE se încheie pe același ton: „vom continua să urmărim cu cea mai mare atenție situația etnicilor români din Ucraina, precum și modul în care drepturile acestora sunt respectate și promovate”.
În aceeași dimineață, luni 24 februarie, și comisarul OSCE pentru minoritățile naționale, Astrid Thors, a difuzat la Haga, un comunicat, dar pe un alt ton. După ce salută noua putere din Ucraina și-și declară îngrijorarea față de ultimele evoluții din Crimeea, context în care asigură susținerea pentru integritatea teritorială a Ucrainei, comisarul OSCE afirmă că abrogarea legii limbilor regionale „ar putea duce la îngrijorări suplimentare”. Doamna Astrid Thors a vizitat în acele zile România, vizită planificată mai înainte, fără nici o legătură cu evenimentele de la Kiev. Ocazie bună pentru ministrul Corlățean să revină asupra subiectului: „în contextul recentei abrogări de către parlamentul ucrainean a Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic” este important ca Ucraina să protejeze minoritatea română. Oricum, asigură comunicatul, „MAE va continua să monitorizeze activ situația etnicilor români” (26.02). A doua zi, joi 27 februarie, este chemat la MAE ambasadorul Ucrainei la București. Comunicatul este redactat în termeni duri, similari cu cei din comunitatele de la Moscova: „trebuie descurajate accentele naționaliste sau extremiste”; MAE „a subliniat părții ucrainene necesitatea evitării unor acțiuni abuzive, excesiv vindicative” și „și-a exprimat ferm…. așteptarea că nu vor exista acțiuni îndreptate împotriva comunității românești sau a reprezentanților acesteia”. Și continuă comunicatul: „În contextul abrogării Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic, MAE a transmis părții ucrainene că este preocupat cu privire la posibila deteriorare a sistemului de protecție a persoanelor aparținând minorităților naționale”. Bucureștiul speră ca viitoarea lege să țină cont de convențiile internaționale și să mențină drepturile lingvistice la nivelul legii din 2012, revocate la 23 februarie 2014.
Articol complet publicat de Revista 22.
