Protestele din aceste zile au dat dat jos un premier și, relativ, un guvern, dar nu s-au oprit. Oamenii din stradă vor schimbarea sistemului, nu doar „capul lui Moțoc“. Voința de igienizare au scandat-o, au scris-o pe pancarte, au exprimat-o la întâlnirea cu președintele Iohannis de la Cotroceni și din Piața Universității, au pus-o pe hârtie sub forma unor revendicări radicale: actuala clasă politică arogantă și iresponsabilă să plece. Euronews a intitulat sugestiv dorința de resetare ca România, protestul CTRL/ALT/DEL, iar pe Twitter s-au transmis mii de mesaje cu hashtagul #CoruptiaUcide. Au fost arătați cu degetul premierul plagiator, vicepremierul megaloman, parlamentarii, administrația coruptă, Avocatul Poporului identificat cu „avocatul penalilor“, magistrații din CSM etc. În vâltoarea manifestațiilor, presa a avut deocamdată parte de clemență: câteva pancarte anti-Antena 3 și anti-CNA, o reacție contra televiziunii publice, care n-a transmis nimic în noaptea incendiului de la Clubul Colectiv, au arătat, totuși, că lumea din marile piețe ale țării consideră mass-media parte a sistemului. De altfel, la conferința SEEMO despre mass-media din Sud-Estul Europei, ținută la București în săptămâna protestelor, un incident relatat de paginademedia.ro arată că se mișcă ceva și în interiorul breslei, care are nevoie de o curățenie generală. Invitat să vorbească în panelul despre mass-media și politică, Adrian Ursu, de la Antena 3, a fost huiduit de alți gazetari după un discurs provocator despre marile realizări ale trustului Intact, cu patron la pușcărie și procese de șantaj mediatic pe rol.
Pe coridoarele Consiliului Național al Audiovizualului au apărut manifeste cu distihul „A plecat propteaua/Să plece haimanaua“, împreună cu solicitarea demisiei Laurei Georgescu, președinta CNA, cercetată de procurori. Politizarea unicei autorități de reglementare și monitorizare a audiovizualului din România a dus la situații inacceptabile în ultimii ani. Devenit un instrument de presiune, CNA a protejat televiziuni care au comis grave derapaje, a sancționat emisiuni critice la adresa puterii, a distorsionat piața audiovizualului prin favoritisme. Protestatarii timișoreni, reuniți ad-hoc în Grupul Civic de Inițiativă, au formulat Declarația de la Timișoara în opt puncte, unde se solicită, printre altele, „demiterea membrilor CNA și alegerea lor pe criterii profesionale de către reprezentanții mass-media“. Nu este singura revendicare referitoare la presă. Se cere, în capitolul alocat mediului politic, ca „mass-media să fie independente de oamenii politici“ și „să funcționeze pe principii profesionale, inclusiv principii de etică“. Revendicarea indică percepția unei prese aservite, deprofesionalizate, discreditate de excesul de minciună și senzaționalism, plină de jurnaliști certați cu gramatica și cu deontologia și trebuie considerată o palmă dată breslei. În decembrie 1989, Revoluția clama libertatea presei și dispariția cenzurii, după douăzeci și cinci de ani, revolta cere decuplarea presei de sistemul ticăloșit și revenirea în matca propriei misiuni.
Citiți articolul integral pe revista22.ro