CAMPANIILE PUTEREA: ENCICLOPEDIA BARONILOR | Volumul I: De la A la B

Dintre toate funcțiile publice locale, cea de președinte de consiliu județean conferă o putere uimitoare. Exercitată în folosul propriu, duce la cumularea rapidă de averi impresionante. De aceea, eticheta de „baron” li se potrivește cel mai bine celor care o dețin. Ne apropiem de încheierea unui ciclu de guvernare locală, astfel că am considerat utilă o prezentare succintă a președinților de consilii județene, bazată pe declarațiile de avere și pe problemele cu Justiția – acolo unde este cazul. Cu unele excepții, baronii locali își respectă eticheta, având averi impresionante, la vedere. Lucru ciudat, din perspectiva analizei integrității, dacă ne gândim că majoritatea au exercitat exclusiv funcții publice de-a lungul carierei, având venituri actuale de puțin peste 50 de mii de lei (11 mii de euro) anual.

Președintele CJ Alba Iulia, Ion Dumitrel

În declarația sa de avere, Ion Dumitrel a trecut două apartamente în Alba Iulia, fără terenuri, autovehicule sau bijuterii. Dumitrel are în bancă 35.000 de euro și 40.000 de lei, o sumă frumușică pentru o familie de muncitori la stat.

Soția lui Dumitrel e director de resurse umane la o societate la care chiar Consiliul Județean este acționar. Doamna Dumitrel câștigă peste 80.000 de lei anual, cu aproape 30.000 de lei mai mult decât soțul său, președintele Consiliului Județean.

Ion Dumitrel pare încremenit în timp, căci pe pagina de prezentare de la Consiliul Județean Alba se prezintă ca membru PDL, deși acest partid nu mai există, fuzionând cu PNL. Totuși, în declarația de interese, face rectificarea cuvenită și precizează că este vicepreședinte PNL. Și tot din declarația de interese putem vedea că Dumitrel este un adevărat suport al societății civile, fiind membru în foarte multe asociații și fundații, fie că sunt asociații de dezvoltare, viticole sau de comerț ori politice.

Președintele CJ Arad, Nicolae Ioțcu

Nicolae Ioțcu tocmai a fost arestat, după o amplă acțiune de filaj a SRI și DNA, fiind prins în flagrant delict luând 10.000 de euro mită, pentru niște contracte cu Spitalul Clinic de Urgență Arad, care este în administrarea Consiliului Județean Arad.

Cât privește declarația de avere a baronului de Arad, citirea ei nu este recomandată cardiacilor, căci omul cu apartament în Arad și vilă la Vladimirescu, cu un mic teren agricol la Săvârșin, are un adevărat cearșaf când vine vorba de conturi și depozite bancare, ce însumează peste 500.000 de euro, cu tot cu plasamentele la fondurile de investiții. De pe urma lor primește anual aproape 7.000 de euro numai dobânzi.

Ioțcu mai are și un hotel, Transylvania Hotels, dar și o inimă mare. Omul spune că a acordat două împrumuturi, unul de 15.000 de euro și altul tot de aproape 15.000 de euro unor persoane fizice.

Mare vânător, Nicolae Ioțcu e membru al mai multor asociații de profil, dar este și un intelectual rasat – nu-i poveste vânătorească! –, fiind membru în comitetul director al Fundației Universitare „Vasile Goldiş” din Arad, cea care administrează Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, cea mai mare Universitate a Aradului.

Soţia lui Nicolae Ioţcu lucrează la Transylvania Hotels, firma controlată de preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Președintele CJ Argeș, Florin Tecău

Florin Tecău e un vice-baron de carieră, ajuns baron prin forța împrejurărilor, după condamnarea mentorului său, Constantin Niculescu, la șapte ani și opt luni de închisoare, pentru deturnarea unor fonduri PHARE. Tecău a câștigat alegerile parţiale din 2014 pentru a sta pe scaunul fostului său şef.

Familia Tecău este una de profesori, preşedintele CJ fiind şi profesor universitar la Universitatea din Piteşti, soţia, Cristina Tecău, este inspector şcolar, iar fiica lor este profesor de fizică în Piteşti.

Familia are 2 apartamente în Piteşti şi o casă în Ştefăneşti, un Renault Megane şi un Opel Astra, 10.000 de euro şi 70.000 de lei în conturi şi a încasat peste jumătate de miliard de lei vechi de la Consiliul Judeţean şi un sfert de miliard de lei vechi de la Universitatea din Piteşti.

Preşedintele CJ Bacău, Dragoş Benea

La Bacău avem un preşedinte de consiliu judeţean longeviv, dar modest, dacă judecăm după declaraţia de avere, care e cam „fadă”. Deşi conduce judeţul Bacău de peste un deceniu, Dragoş Benea are o avere modestă, demnă de fruntaşul partidului, ex-preşedintele Ion Iliescu. Doar un teren intravilan, fără casă, fără maşină, două ceasuri de 3.000 de euro, un card cu 8.000 de lei şi o asigurare de viaţă de la ING cu aproape 400 de lei plătiţi lunar. Şi salariul. Asta în condiţiile în care, pe lângă funcţia principală, este membru remunerat al AGA în mai multe societăţi cu capital de stat. Pe de altă parte, fiul său, Benea Laurenţiu, este un abonat al contractelor publice.

Preşedintele CJ Bihor, Cornel Popa

Cornel Popa, preşedintele CJ Bihor, are o „agenţie imobiliară” dacă ne uităm pe declaraţia sa de avere: un intravilan de 4.300 mp, 2 apartamente în Oradea, 2 case în Oradea şi Nucet, dar şi un spaţiu comercial în Oradea. Soţia lui Popa este educatoare la grădiniţă. E greu de crezut că o asemenea avere se poate aduna pe baza unui venit de 50 de mii de lei anual. Dar… „hoţul neprins e negustor cinstit” zice proverbul.

Preşedintele CJ Bistriţa Năsăud, Emil Moldovan

Emil Radu Moldovan e şi el foarte avut, declarând 3 terenuri intravilane în Bistriţa şi alte 3 în Colibiţa, două case, un Audi A4 şi un Volkswagen Golf 6. Soţia sa lucrează tot la Stat, la Curtea de Conturi a României. Moldovan are şi o firmă, SC Bistriţa SA.

Preşedintele CJ Botoşani, Florin Ţurcanu

La Botoşani e interimat asigurat de Gheorghe Sorescu. Preşedintele Florin Ţurcanu (PNL) a fost suspendat după ce a fost condamnat pentru fals în înscrisuri. Ţurcanu este un baron în toată regula, are un teren agricol şi un intravilan, două apartamente, o casă cu două anexe, trei autoutilitare Mercedes Benz, bijuterii în valoare de peste 20.000 de euro, puţin peste 50.000 de lei din chirii şi arendări. Soţia sa este deputat.

Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu

Căncescu este unul dintre vechii lideri judeţeni, extrem de bazaţi şi cu foarte multe relaţii, ceea ce se vede şi din declaraţia sa de avere, fiind printre cei mai bogaţi preşedinţi de consiliu judeţean din România. Aristotel Căncescu declară un teren intravilan şi două case în Braşov, o colecţie de ceasuri vechi ce depăşeşte 20.000 de euro, 10 conturi şi depozite bancare ce însumează 75.000 de dolari, 500.000 de euro şi aproape 60.000 de lei, astfel că dacă însumăm proprietăţile deţinute şi banii din conturi putem spune că Aristotel Căncescu este milionar în euro. A împrumutat SC Canaris SRL cu peste 100.000 de euro, are un plasament de aproape un milion de dolari la BRD, un alt plasament de 842.000 de dolari la Raiffeisen şi titluri de stat de 720.000 de dolari la BCR. Soţia, Cristina Magdalena Căncescu, este PR la SC Dinoram SA.

Preşedintele CJ Brăila, Viorel Mortu (interimar)

Viorel Mortu, vicepreşedinte al CJ Brăila este cadru didactic, la fel şi soţia sa. Au un apartament, o Dacia Logan şi aproximativ 25.000 de euro în conturi. O nimica toată, în comparaţie cu averea cumulată de predecesorul său.

Tras pe linie moartă de DNA (condamnat la trei ani de închisoare în Dosarul „mită la PSD” şi urmărit penal în alt dosar), suspendat din funcţie, Gheorghe Bunea Stancu nu a mai depus declaraţie de avere pentru anul 2015, dar nici cu cea din 2014 nu e de ruşine.

Ca un latifundiar ce se respectă, Bunea Stancu are peste 10.000 de mp de teren intravilan, trei case, un apartament şi un spaţiu comercial dar, curios!, nici un autovehicul. Baronul Brăilei s-o deplasa doar cu taxiul?

Preşedintele suspendat mai declară bijuterii în valoare de 13.000 de euro şi aproape 2 milioane de lei în conturi. Are acţiuni la Bursagrirom din Brăila şi la 5 SIF-uri, nici o datorie iar soţia sa este educatoare.

Preşedintele CJ Buzău, Cristinel Romanescu

Cristinel Romanescu are, conform declaraţiei de avere, doar un apartament, bijuterii de 6.000 de euro şi un credit de 50.000 de euro, contractat în 2006 şi scadent în 2018. Predecesorul său, Marian Cristinel Bîgiu, a fost arestat anul trecut, fiind suspendat din funcţie chiar în decembrie 2014, când a şi depus declaraţiile de avere şi interese. În luna aprilie 2015 a recunoscut că a făcut trafic de influenţă în numele fostului ministru Gabriel Surdu. Bîgiu are o casă în comuna Verneşti, un autoturism Opel, bijuterii şi ceasuri în valoare de 10.000 de euro, peste 60.000 de lei în conturi, un salariu anual de 55.000 de lei la care se mai adaugă aproape jumătate din această sumă ca venituri din dividente. Această declaraţie însă îi poate aduce probleme penale cu Agenţia Naţională de Integritate, căci Cristinel Bîgiu nu declară acţiuni la nici o societate comercială, dar declară venituri din dividende, ceea ce nu este posibil potrivit legii româneşti. Procurorii DNA îl acuză pe Bîgiu de luare de mită în formă continuată. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău – funcţie de demnitate publică, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale „Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020“.
 

Sursa text / foto: puterea.ro