Curtea Suprema de Justitie, motivatia in Cazul Zambaccian

ICCJ a motivat de ce Dana si Adrian Nastase au fost condamnati la trei ani de inchisoare cu suspendare, iar Irina Jianu a fost condamnata la trei ani de inchisoare cu executare, in dosarul Zambaccian.

Completul Curtii Supreme de Justitie format din trei judecatori, Ana-Hermina Iancu, Vasile Alixandri si Lucian-Sandel Macavei,  a motivat condamnarea cu suspendare sotilor Nastase astfel: „Analizand și apreciind felul de viața al inculpaților, atitudinea lor fața de familie, indatoririle sociale, precum și conduita manifestata pe parcursul procesului penal, inculpații prezentandu-se la toate termenele de judecata acordate in cauza, cu excepția acelor situații care i-au pus in imposibilitate obiectiva de participare la proces, se constata ca acestea nu releva persistența unor deprinderi și mentalitați antisociale de natura a impune o reacție represiva prea severa, adecvata unor asemenea particularitați, ci, dimpotriva un potențial sporit de a reacționa pozitiv. De asemenea, nivelul de instrucție și buna conduita manifestata in general inainte de savarșirea faptelor constituie elemente care prezuma ca riscul de recidiva este exclus”, citeaza Evz.ro

Inalta Curte a constat ca aplicarea unor pedepse cu inchisoarea in cuantumul și orientate spre minimul special prevazut de lege pentru Dana Nastase și Irina Jianu „sunt apte sa asigure reeducarea acestora”. In cazul lui Adrian Nastase, „imprejurarile menționate in cadrul expunerii vizand elementele circumstanțiale ale infracțiunii de șantaj, cu referire expresa la gradul de afectare și impactul concret cauzat asupra parții vatamate prin amenințarea cu dezvaluirea publica a pretinsei sale calitați de ofițer sub acoperire in serviciile speciale, in contextul unui scandal public deja declanșat și in care era implicata și partea vatamata pentru propria contribuție avuta la efectuarea importurilor, constituie elemente ce reduc semnificativ gravitatea faptei in sine și impune recunoașterea lor ca circumstanțe atenuante”.

Pe de alta parte in cazul Irinei Jianu, magistratii au aratat ca aceasta trebuie sa-si execute pedeapsa in regim penitenciar deoarece activitatea infracționala, așa cum a fost conceputa și executata, nu ar fi fost posibila fara intervenția inculpatei.

Cei trei judecatori l-au achitat pe fostul premier de acuzația de șantaj deoarece nu Nastase i-a cerut Irinei Jianu sa-i renoveze casele din Cornu și Cristian Tell. Jianu a facut acest lucru din proprie inițiativa, pentru a ramane in ”grațiile” fostului premier. ”Inalta Curte constata ca oferirea foloaselor necuvenite inculpatului Adrian Nastase și primite/ acceptate de acesta nu au avut legatura cu un act al inculpatului Adrian Nastase in cadrul sau in contra indatoririlor sale de serviciu, ci a reprezentat doar o acțiune a inculpatei Irina Paula Jianu facuta benevol, cel mai probabil, cu motivația obținerii și prezervarii unei relații cat mai bune cu unul dintre cei mai importanți oameni din stat. Or, o asemenea motivație, chiar daca nu este morala, nu echivaleaza contraprestației pe care o pretinde legea penala de la cel mituit in schimbul primirii foloaselor necuvenite”, se arata in motivarea judecatorilor.

In aceeasi motivare se arata ca judecatorii nu au ținut cont de perchezițiile facute de procurori la Cornu, pe strada Zambaccian și pe Christian Tell deoarece dosarul s-a intors la DNA pentru a obține intai un aviz din partea parlamentarilor pentru inceperea urmaririi penale fața de Nastase. Nu a fost luata in considerare nici inregistrarea telefonica dintre Octavian Crețu și Nastase pe motiv ca a fost facuta fara aviz din partea Camerei Deputaților.

Despre imobilul din Christian Tell, judecatorii au considerat ca, din punctul lor de vedere, aparține moștenitorilor lui Paul Opriș, proprietarul in acte al impresionantei case. Chiar daca a fost renovata de firma lui Jianu, in lipsa unui contract de execuție, in acte proprietar este fiul lui Paul Opriș, tatal sau decedand intre timp. Astfel, Nastase nu poate demonstra ca imobilul ii aparține, chiar daca DNA a susținut contrariul.

”Respectivul imobil aparținuse numitei Tamara Cernasov – matușa inculpatei Daniela Nastase, fiind dobandit de aceasta prin act autentic de vanzare-cumparare. Imobilul a ramas in proprietatea Tamarei Cernasov o scurta perioada de timp, dupa care, prin contractul de vanzare-cumparare aut autentificat sub nr.139/29.01.2002 de BNP C.M.G., a fost instrainat catre Paul Opriș. Pentru a se putea reține ca tranzacția dintre Tamara Cernasov și Paul Opriș a fost una fictiva și ca imobilul instrainat constituia proprietatea soților Nastase, acuzarea trebuia sa stabileasca ca Tamara Cernasov nu deținuse sumele de bani necesare achiziționarii imobilului de la antecesorii sai (ceea ce ar fi dat naștere prezumției ca prețul vanzarii fusese achitat de soții Nastase și, ca atare, erau proprietarii nedeclarați ai imobilului) și ca Paul Opriș nu achitase prețul prevazut in contactul incheiat cu Tamara Cernasov (ceea ce ar fi dat naștere prezumției ca imobilul nu a ieșit din proprietatea soților Nastase)”, se mai arata in docuemntul citat. In ceea ce privește tamplaria termopan de la Cornu, Inalta Curte susține ca DNA nu a demonstrat ca ”valoarea lucrarilor cu geam termopan executate la imobilul din localitatea Cornu, proprietatea soților Nastase, sa fi fost superioara sumei de 60.000 USD achitata cu titlu de preț al lucrarii”.