Geoana, varianta reloaded | Daciana, dragostea mea, am învins?

Nici nu s-au numărat bine voturile după primul tur de scrutin, că, în mintea lui, Victor Ponta s-a şi instalat în jilţul prezidenţial de la Cotroceni, din care, cu un şut şi fără pensie, l-a expediat anticipat pe Traian Băsescu. Ca să fie tabloul complet, mai lipseşte doar strigătul de extaz: „Daciana, dragostea mea, am învins!”.

Cu un zâmbet de fericire întins peste faţă, candidatul PSD aplică ultimele stratageme născocite de echipa sa de şmecheri, dintre care se remarcă cea aşa-numită „Sunt deja preşedinte! Lăsaţi orice speranţă!”. Postura de câştigător al alegerilor, cu care dl Ponta ni se bagă-n ochi de vreo două zile, are un dublu rol psihologic: să demoralizeze electoratul de dreapta, ca să se prezinte în număr mic la vot şi să crească încrederea propriilor simpatizanţi, adunând şi mai mulţi, sub stindardul învingătorului. Tertipul acesta duce la un altul, să-i zicem „Sunt un responsabil! Îmi las un demn urmaş”, care-i permite prezidenţiabilului-premier să se joace de-a desemnarea succesorului la Palatul Victoria. Şi, fără a-i consulta pe baronii pesedişti, deşi „soarta lui, în taină, depinde de aceşti”, dl Ponta a avansat trei nume de outsideri: George Maior, actualul şef al SRI, Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, şi Călin Popescu Tăriceanu, aliatul său, lider al unui ciot politic aşa-zis liberal.

Cu aceste propuneri de prim-miniştri, dl Ponta vizează câteva efecte imediate. Primul – să elimine din mintea a numeroşi alegători teama de partidul-stat. Nominalizând, în fruntea guvernului, doi foşti pesedişti, curăţaţi, vezi doamne, de partizanatul politic prin şederea lor în funcţii nepolitice, şi un liberal cu vechi ştate, asupra căruia insistă în mod deosebit, dl Ponta vrea să transmită că partidul nu ia totul, ci împarte puterea. Mesaj bun de aruncat la pubelă, fiindcă oricine ar fi la butoanele administraţiei – inclusiv pudibondul Maior, care mai nu vrea, mai se lasă -, controlul final e tot la partidul stat. Al doilea efect – să destabilizeze PNL între cele două tururi. Prezentarea lui Tăriceanu drept favorit la şefia guvernului este o momeală pentru aleşii liberali, care nu au dezertat după ridicarea interdicţiei de a migra şi cărora li se oferă, acum, un premier până nu demult de-al lor şi un nou partid liberal la guvernare, locuri avantajoase aşadar pe corabia câştigătorului. Astfel, unii primari PNL, partid criticat de pedelişti că n-a tras din greu pentru candidatul său, n-ar mai fi motivaţi să lucreze electoral pentru Klaus Iohannis, non combat-ul lor crescând, evident, şansele domnului Ponta, aşa cum s-a întâmplat în judeţele cu aleşi dezertori.

Cu pachetul acesta de stratageme, candidatul pesedist încearcă să ameţească electoratul. El este livrat împreună cu cele mai murdare şi mai periculoase mijloace de a face campanie, care merg de la a spune orice despre oricine, până la instigarea la ură împotriva străinilor şi a românilor împotriva conaţionalilor lor. Sprijinit de mardeiaşi politici şi de baroni penali, Victor Ponta vrea să câştige oricât ne-ar costa. Nici nu-i trece prin cap că, odată cu confiscarea funcţiei de preşedinte, a comis, poate, ultima sa aroganţă.

sursa: gandul.info