Daniel Morar, dezvaluiri despre votul la referendum

Procurorul sef al DNA, Daniel Morar a facut, duminica seara, dezvaluiri despre fraudarea votului la referendum. Informatiile au fost facute publice intr-o emisiune difuzata de Realitatea tv. Morar sustine ca in dosarul “Referendumului” , in care este pus sub invinuire secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, au “votat” in localitatile de domiciliu persoane decedate, persoane care nu exista, soldati plecati in teatrele de razboi sau detinuti aflati penitenciare. Declaratiile lui Daniel Morar vin dupa anchetele demarate de procurorii anticoruptie pe fondul acuzatiilor de frauda la referendum.

Principalele declaratii ale lui Daniel Morar:

Dl. Liviu Dragnea beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, pana cand o instanta spune altceva. Acel comunicat de presa al DNA reprezinta o sinteza a actului de incepere a urmaririi penale a procurorilor, iar acel comunicat trebuie citit in intregul lui. Nu faptul ca si-a propus o prezenta, ci modul in care s-a urmarit obtinerea acestei prezente, iar procurorii scriu in actul de incepere a urmaririi penale anumite mijloace prin care aceasta prezenta s-a vrut atinsa, iar acele mijloace sunt unele ilicite, dupa cum reiese de acolo.

Sa va spun istoria acestui dosar: ca urmare a referendumului in 29 iulie, au existat sesizari ale unor persoane fizice, ONG-uri, observatori, partide. In urma acestor sesizari, procurorii DNA si ai Parchetului General s-au sesizat si au format dosare penale. Primul pas a fost ridicarea listelor electorale. Din simpla lectura a acestor liste s-au constatat aspecte care constituiau prin ele insele indicii de comitere a unor fapte penale. Procurorii au vazut ca pe listele electorale, in dreptul a zeci de persoane aparea aceeasi semnatura, deci era deja un indiciu clar ca semnaturile fusesera falsificate. Tot prin compararea listelor electorale, s-a putut vedea persoane care au votat multiplu: erau si pe listele permanente si pe cele suplimentare, uneori chiar din aceeasi localitate. Apoi, exista niste reguli cu privire la folosirea urnei mobile. Trebuie facuta o cerere, care trebuie depusa la biroul sectiei de votare inainte de inceperea votului. S-a constatat ca au fost foarte multe situatii in care aceste cereri nu au existat, iar daca au existat, iar, au fost semnate de aceeasi persoana. Mai departe, verificand bazele de date, s-a constatat ca exista liste cu fantome, persoane care nu exista, seria si numarul de buletin sau CNP-ul nu au fost identificate in bazele de date.

Au fost persoane care nu au votat: ele erau plecate in strainatate, la munca, dar ele apar ca au votat.
Exista persoane din teatrele de operatiuni: militari care se afla la Kandahar, care au votat acolo sau nu – nu stim, dar cu siguranta au votat in localitatile lor natale in conditiile in care erau in Afganistan. Exista persoane decedate care figureaza ca au votat; exista persoane care se aflau in penitenciar, pentru executarea unor pedepse, si care au votat, iarasi, in localitatile natale.Toate acestea duceau la ideea unei fraude, motiv pentru care a fost inceputa urmarirea penala si se desfasoara aceste verificari pentru infractiuni cuprinse in legea referendumului sau in alte legi, inclusiv in legea de combatere a faptelor de coruptie

Despre DNA:

Putem porni de la o evaluare a institutiei din 2005, inainte de primul meu mandat, care era facuta de experti ai CE si care se gaseste intr-unul dintre rapoartele de pre-aderare; iar acolo se spunea ca procurorii DNA instrumenteaza multe dosare, dar sunt dosare de mica coruptie, si au o retinere teribila, remarcabila in a instrumenta dosarele de mare coruptie.
Acest lucru s-a schimbat odata cu 2006, cand au inceput sa fie investigate si trimise in judecata persoane extrem de importante, de la varful statului. Si acest lucru dureaza de atunci, din 2006 pana in 2012. Daca ne referim doar la trimiterile in judecata, vedem ca in aceasta perioada au fost trimisi zeci de membri ai Parlamentului, ministri, magistrati, directori de institutii nationale, ofiteri de politie s.a.m.d.
A fost o perioada in care, desi trimiterile in judecata faceau subiectul presei in fiecare zi, discutiile celor care in general criticau activitatea DNA se limitau la urmatoarea afirmatie: Exista trimiteri in judecata, dar nu exista condamnari in cazurile de mare coruptie. Odata cu 2009, sau mai exact cu 2010, au venit si condamnarile definitive in aceste dosare.

Din 2010, cand a fost prima condamnare a unui parlamentar, pana in 2012 au fost condamnati definitiv opt membri ai Parlamentului pentru fapte de coruptie.

Tot in aceasta perioada, au fost condamnati definitiv un prim-ministru, un ministru si un secretar de stat. Asa doar daca ne referim la cei de la cel mai inalt nivel. Mai sunt vreo 25 de primari, viceprimari si subprefecti, alti 25 de magistrati condamnati, peste 40 de directori de companii nationale. Deci bilantul in alb si negru este dat de cifre – ce s-a intamplat pana in 2005, ce s-a intamplat in anii urmatori. E o diferenta semnificativa

Afirmatiile privind dosarele politice le auzim in fiecare zi, si de la prim-ministru; nu se fac dosare politice la DNA si dovada este numarul de condamnari pe care il obtine procurorul DNA in fiecare an. Sigur ca orice persoana politica care este cercetata are tendinta de a aparea in fata presei si sa zica „Sunt nevinovat, procurorul comite un abuz, dosarul este unul politic”. Dar haideti sa ne uitam la cei care sunt acum in inchisoare, sunt vreo cinci demnitari in inchisoare, toti au sustinut de-a lungul procesului, in instanta si in fata procurorului, dosarul lor e unul politic. Nimeni nu le-a dat dreptate, decat cel mult colegii lor de partid. Asa ca, daca punem in balanta o decizie a instantei si o declaratie a unui om politic, fie el si primul ministru, cred ca trebuie sa dam prioritate celei dintai.

Pe aceeași temă:
Referendum penal! 1,5 milioane de voturi frauduloase, descoperite de procurorii DNA