Curtea de Apel Constanţa a anulat, pe 7 martie, definitiv, contractul prin care dreptul de folosinţă a pavilionului maritim românesc era cedat unei firme din paradisul fiscal Cipru, pentru o perioadă de 30 de ani. Instanţa a menţinut astfel decizia Tribunalului Constanţa, care constatase nulitatea absolută a contractului încheiat între Autoritatea Navală Română (ANR) şi fosta Ilvana Holding Limited (actuală RIFA Holdings Limited), contract înregistrat la ANR în septembrie 2012.
Potrivit acelui contract, care a fost secretizat de Eugen Olteanu, fost director al ANR, armatorii care şi-ar fi înscris navele sub pavilion românesc ar fi trebuit să achite o taxă de bază de 6.000 de euro, la care se adăuga o taxă variabilă, calculată în funcţie de greutatea vasului: 0,3 euro pe fiecare tonă metrică pentru navele cu greutatea între 1-10000 DWT; 0,2 euro pentru fiecare tonă metrică DWT între 10001 şi 30000 DWT; 0,1 euro pentru fiecare tonă metrică DWT peste 30000 DWT. Conform contractului, ANR urma să primească 1.000 de euro pe an pentru fiecare navă înmatriculată în registru.
Contract redactat doar în limba engleză şi secretizat
Contractul dintre Autoritatea Navală Română şi RIFA Holding Limited a fost încheiat pe 14 septembrie 2012, dată la care instituţia subordonată Ministerului Transporturilor era condusă de Eugen Olteanu. Peste doar câteva luni însă, Olteanu este „debarcat” de la conducerea instituţiei, director al ANR fiind numit liberalul Andrian Mihei, comandant de cursă lungă şi profesor universitar la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. Asta se întâmpla pe 26 februarie 2013. Peste doar câteva săptămâni, Mihei primeşte o scrisoare oficială din partea unei firme nemţeşti (off shore-ul din Cipru), în care i se solicita imperativ să recunoască drept finalizată data de mobilizare din contractul cu ANR şi, de asemenea, să acorde mandat la patru persoane de naţionalitate germană, pentru a semna şi a ştampila în numele ANR.
Mai mult, lui Mihei i se cerea modelul ştampilei ANR, pentru ca nemţii să o folosească în ştampilarea documentelor, în numele Autorităţii Navale Române (!). A fost momentul în care Mihei a solicitat să i se arate contractul, dar în care, de asemenea, a aflat de la Eugen Olteanu, la acel moment director al Direcţiei juridice, resurse umane, salarizare din cadrul ANR, că acest contract este secretizat. Mihei a dat atunci o dispoziţie de declasificare a contractului, de la „secret de serviciu”, la „confidenţial”, context în care a constatat că acel contract nu era numerotat, sigilat, parafat. Mai mult, contrar legislaţiei româneşti, contractul era redactat doar în limba engleză. Abia ulterior a fost tradus în limba română, printr-o traducere legalizată la notariat, după intervenţia lui Mihei.
Citiți articolul integral pe justitiecurata.ro