GANDUL.INFO Promisiunile de securitate şi putere ale lui Gabriel Oprea | Cum a ACAPARAT puterea generalul în ultimii cinci ani, plecând de la 2,5% în Parlament

În mai puţin de trei ani, UNPR s-a metamorfozat dintr-un partid apendice al USL, care avea doar 2,5% din parlamentarii români, la unul de care depinde soarta actualului guvern cu 10% în Parlament. La alegerile din 2012, UNPR a obţinut 15 parlamentari în schimbul susţinerii USL, dar important a fost accesul la guvernare şi posibilitatea de a racola parlamentari.

În comparaţie, în 2012, PPDD avea 68 de parlamentari, iar PC 21. Într-un USL gigantic, puterea generalului Oprea era dată doar de relaţia personală cu Victor Ponta, dar în 2015, parlamentarii săi – 57 – contează direct în algoritmul parlamentar. Şi acum, generalul Oprea invită deschis parlamentarii să i se alăture, promiţându-le ”securitate”. Oprea a avut un rol cheie în neacceptarea lui Iohannis ca vicepremier în 2014 – moment ce a condus şi la ruperea USL, în respingerea PPDD ca partid de guvernare, dar şi în poziţionarea sa ca unic vicepremier. În noua arhitectură parlamentară, Oprea revendică mai multe ministere pentru oamenii săi, ţinând cont că UNPR a depăşit numeric ALDE (PLR-PC). În timp ce ce ALDE are 4 miniştri, plus preşedintele Senatului, cu o forţă mai mare, UNPR deţine un minister plin – Interne, poziţia de vicepremier – Oprea şi un ministru delegate pentru Relaţia cu Parlamentul. Guvernul Ponta a ajuns să depindă de promisiunile de loialitate ale generalului Oprea.

Generalul Gabriel Oprea anunţă în mai 2012, după dărâmarea guvernului Ungureanu, că dă un cec în alb la învestirea primului guvern Ponta, dar îl avertizează că niciun partid nu va trece de 50% la alegerile parlamentare din 2012 şi este nevoie de UNPR. Pentru a-şi asigura mandatul şi după 2012, PSD-ul lui Victor Ponta încheie un protocol de colaborare. UNPR-ul este acceptat oficial în USL, ca partener al PSD. Crin Antonescu şi liberalii nu au nicio reacţie la această mişcare. UNPR nu primeşte nicio funcţie de ministru, dar se lipeşte de USL, deşi în 2011, Gabriel Oprea promitea că partidul său va candida singur pe liste şi va obţine cel puţin 10%.

După alegerile parlamentare din 2012, UNPR obţine 15 mandate de parlamentar, iar Gabriel Oprea se introduce în guvernul Ponta 2 în postura de vicepremier, fără portofoliu, pe probleme de Securitate naţională. Este singurul câştig pentru UNPR, care trece la treabă şi începe racolarea de parlamentari. La bucată, sunt luaţi pepediştii, dar şi mulţi aleşi care au probleme cu justiţia. În trei ani de racolare, sistematică în Parlament, UNPR ajunge să strângă 57 de nume, depăşind spre exemplu PLR-PC care au împreună 38 de parlamentari.

Un moment important pentru UNPR se produce în februarie 2014 – se rupe USL. Crin Antonescu îl propune pe Klaus Iohannis în funcţia de vicepremier şi ministru de interne. Oprea şi Ponta nu acceptă cerinţele liberalilor, cerând ca Iohannis să îi fie subordonat lui Oprea pe problemele de Securitate naţională. Urmează un scandal, într-un an electoral prezidenţial, iar USL se rupe. Oprea rămâne vicepremier, dar câştigă şi mai multă putere.

Gabriel Oprea ajunge ministru de Interne şi vicepremier pe probleme de Securitate naţională, la mai puţin de 15 luni de la parlamentare. Mai obţine un portofoliu pentru uneperistul Eugen Nicolicea, ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul. Oprea nu este însă singurul vicepremier, alături de el au aceeaşi funcţie Liviu Dragnea şi Daniel Constantin.

UNPR îl susţine la prezidenţiale pe Victor Ponta şi începe să anunţe făţiş că parteneriatul lor este cu Ponta şi nu cu PSD. Ponta pierde alegerile prezidenţiale, dar Gabriel Oprea continua să susţină guvernul din care face parte. Puterea sa este în continua ascensiune. Partidul său nu obţine mai multe portofolii, dar el, Gabriel Oprea, rămâne singurul vicepremier. E numărul doi oficial în guvern, Dragnea şi Constantin rămân doar miniştri.

Victor Ponta îi deleagă din ce în ce mai des prerogativele lui Gabriel Oprea. UNPR devine activ şi ajunge până în vara lui 2015, la 57 de parlamentari. Oprea nu se mai ascunde: promite securitate oricărui parlamentar care i se alătură.

PSD şi UNPR încep negocierile pentru viitoarele alegeri locale şi parlamentare. UNPR-iştii cer deja cel puţin 10% din viitoarele locuri eligibile, ţinând cont că alegerile sunt pe listă. Dacă cei 57 de parlamentari actuali ai UNPR s-ar regăsi în viitorul Parlament, atunci UNPR-ul generalul Oprea ar ajunge spre 12-13% din mandate. Un scor uriaş pentru un partid care nu a participat niciodată singur la vreun tur de alegeri.

Problemele premierului Ponta cu justiţia şi plecarea intempestivă a acestuia în Turcia pentru a se opera la genunchi, măreşte încă o dată puterile generalului Oprea. Acesta este numit premier interimar, după ce a fost propus pentru această funcţie chiar de premierul Ponta. Preşedintele Iohannis semnează, iar Oprea ajunge premier interimar, postură din care susţine contrar poziţiei din Coaliţia de guvernare Strategia de apărare, dar şi Codul Penal şi de Procedură penală.

Oprea negociază în acest moment viitoarele liste pentru alegerile din 2016 cu PSD-ul lui Victor Ponta, dar anunţă că sprijină toate măsurile preşedintelui Iohannis. Practic, UNPR se află într-o majoritate guvernamentală, dar şi într-una prezidenţială, în funcţie de interese votând pentru una din acestea.

Până la întoarcerea lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, şeful unui partid cu 15 parlamentari, a ajuns să reziste colosului USL, schimbărilor de guverne, câştigând poziţie cu poziţie până ce rolul său a ajuns unul decisiv în formula guvernamentală. De la 2,5% la 10% şi numărul doi în Guvern.

În acest moment, UNPR vrea să aibă patru ministere într-o viitoare formula guvernamentală, discutându-se deja o posibilă remaniere guvernamentală. Fără să nege, UNPR vizează deja posturile de la Justiţie şi Agricultură, posturi cheie într-un guvern.

La cinci ani, după ce Gabriel Oprea susţinea măsurile de austeritate ale guvernului Boc prin care se tăiau salariile bugetarilor cu 25% şi TVA era mărită la 24%, acesta se află în fruntea Guvernului PSD-ALDE-UNPR când în Parlament se aprobă noul Cod Fiscal prin care TVA e redusă din nou la 19% începând cu 1 ianuarie 2016.

sursa: gandul.info