GANDUL.INFO VERDICT al Curţii de Apel Bucureşti | Judecătorii ÎL OBLIGĂ pe Victor Ponta să respecte legea şi să organizeze alegeri parţiale în 17 colegii

Curtea de Apel Bucureşti a decis că guvernul Ponta a încălcat legea şi nu a organizat la termen alegerile parlamentare parţiale în colegiile rămase vacante. Decizia nu este definitivă, ea putând fi contestată. Instanţa obligă ”pârâtul să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parlamentare parţiale” în 17 colegii de deputat şi senator.

PNL a dat în judecată guvernul Ponta pentru că nu respectă termenele legale privind organizarea alegerilor parţiale locale şi parlamentare. Este cea de-a doua instanţă din România care confirmă că Guvernul Ponta încalcă discreţionar legea, după decizia Curţii de Apel Cluj. Preşedintele Iohannis a criticat refuzul guvernului de a organiza alegeri, afirmând că ”abordarea este greşită” şi că Executivul trebuie să organizeze alegeri. AEP a înaintat mai multe date pentru alegerile parţiale, dar ele au fost ignorate de Ministerul de Interne. Motivele guvernului sunt: ţara nu are bani pentru alegeri, nu sunt oportune şi nu există sancţiuni dacă Guvernul nu le organizează.

PNL a dat în judecată guvernul Ponta în februarie 2015 la Curtea de Apel – secţia contencios, dar decizia a fost dată în urmă cu două zile – 19 mai. În minuta instaţei se precizează: ”obligă pârâtul(Guvernul României -n.r.) să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parlamentare parţiale în următoarele circumscripţii electorale”, fiind enumerate 17 colegii de senator şi deputat rămase vacante. Deşi decizia instanţei din Bucureşti nu este definitivă, este a doua instanţă care decide că guvernul a încălcat legea prin refuzul de a organiza alegeri, după Curtea de Apel Cluj.

În motivarea deciziei de la Cluj privind postul de preşedinte al CJ Cluj, se precizează că guvernul Ponta a făcut ”un exces de putere” când nu a organizat alegerile parţiale locale.

PNL a contestat la Bucureşti şi neorganizarea alegerilor parţiale locale în mai multe judeţe, dar sentinţa a fost amânată pentru săptămâna viitoare.

Autoritatea Electorală Permanentă precizează într-un răspuns acordat gândul sub semnătura preşedintei AEP, Ana Maria Pătru, că a informat periodic Guvernul cu privire la vacantarea mandatelor de parlamentar, preşedinte de CJ sau primar, propunând date pentru care se pot organiza alegeri parţiale pentru acestea. De fiecare dată, propunerea AEP a fost ignorată de Guvern, deşi premierul Ponta vorbeşte constant despre rolul acestei Autorităţi, care ar trebui să se ocupe la alegerile viitoare şi de votul din Diaspora.

„Autoritatea Electorală Permanentă a propus data de 22 martie 2015 pentru organizarea de noi alegeri parţiale locale şi parlamentare. Precizăm că în cazul alegerilor locale parţiale, data de 7 iunie 2015 este ultima dată posibilă pentru organizarea şi desfăşurarea acestora, iar proiectele de hotărâri ale Guvernului ar trebui adoptate astfel încât să intre în vigoare la data de 4 mai 2015”, se precizează în documentul obţinut de gândul de la AEP.

Cu toate acestea, Guvernul condus de Victor Ponta nu a emis nicio hotărâre până în prezent, deşi ar trebui organizate alegeri parţiale locale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean în Botoşani, Neamţ, Vâlcea, Mehedinţi, Cluj şi Brăila, şi pentru primăriile Sibiu, Râmnicu Vâlcea şi Piatra Neamţ.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în această săptămână că abordarea guvernului este greşită.

”Ar fi trebuit să organizeze alegeri parţiale în toate localităţile şi judeţele unde persoanele care au fost pe funcţie au părăsit din varii motive aceste funcţii”, a spus Iohannis de la tribuna Palatului Cotroceni.

Cum îl contrazice premierul Ponta pe candidatul Ponta

Premierul Ponta a declarat că va organiza alegeri doar dacă va decide o instanţă, nu pentru că aşa scrie în lege. În 2012, pe când se afla în opoziţie avea însă un alt punct de vedere.

”Opinia noastră este că România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri, ci trebuie să ai date în care strângi mai multe tipuri de alegeri şi în felul acesta economiseşti bani şi fereşti societatea de o campanie electorală neîntreruptă. Deci strict politic, PSD-ului i-ar conveni să organizeze alegeri pentru că cel puţin două din trei le-am câştiga. Dar aici nu este vorba de un interes politic, aici e vorba dacă facem în fiecare săptămână şi ţinem ţara tot timpul în alegeri pentru un mandat care se termină peste un an. Poate reuşim să schimbăm legea pentru un mandat de patru ani, atunci la anul nu mai organizăm. De muncit când mai muncim dacă stăm tot timpul numai în alegeri”, a fost motivaţia oferită de prim-ministru în februarie 2015.

Aceasta este opusul a ceea ce promova pe când se afla în Opoziţie acelaşi politician: Victor Ponta.

”Vom acţiona împreună cu ONG-urile pentru a obţine pe calea instanţelor alegeri parţiale în cele trei colegii de deputat şi două de senat în care Guvernul Boc era obligat conform legii actuale în vigoare să organizeze alegeri parţiale (…) Guvernul Boc nu a aplicat legea, nu a emis hotărâri de Guvern, nu a organizat alegeri (…) vom acţiona atât în instanţa civilă, pentru ca instanţa să oblige guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea de fapt, dar şi din punct de vedere penal, faptul că un prim-ministru, oricum s-ar numi acesta, refuză să respecte o lege a ţării este o încălcare şi a legii penale”, afirma la o conferinţă de presă a USL din ianuarie 2012 Victor Ponta.

Colegiile unde ar trebui organizate alegeri parlamentare parţiale:

Circumscripţia Electorală nr.18 Galaţi-Colegiul Uninominal nr.5
(colegiu devenit vacant după ce Dan Nica – PSD a renunţat la funcţia din Parlamentul României pentru cea din Parlamentul European)

Circumscripţia Electorală nr.42 Bucureşti-Colegiul Uninominal nr.15;
(colegiu devenit vacant după demisia lui Alin Petrache – PSD)

Circumscripţia Electorală nr.4 Bacău-Colegiile Uninominale nr.4 şi 9;
(colegiul 9 din Bacău a devenit vacant după demisia lui Viorel Hrebenciuc din Camera Deputaţilor; colegiul nr. 4 a devenit vacant după demisia lui Damian Drăghici UNPR – grup PSD, devenit europarlamentar)

Circumscripţia Electorală nr.10 Buzău – Colegiile Uninominale nr.l şi 5;
(colegiul nr. 1 a devenit vacant după demisia lui George Scutaru – PNL din Camera Deputaţilor pentru a deveni consilier prezidenţial; colegiul devenit vacant după încetarea mandatului de drept a lui Gheorghe Coman – PC, condamnat la închisoare cu executare)

Circumscripţia Electorală nr.ll Caras Severin – Colegiul Uninominal nr.2;
(colegiul rămas vacant după demisia senatorului Iosif Secăşan – PNL)

Circumscripţia Electorală nr.15 Covasna – Colegiul Uninominal nr.2;
(colegiul rămas vacant după demisia deputatului UDMR Olosz Gergely)

Circumscripţia Electorală nr.16 Dâmboviţa – Colegiul Uninominal nr.2;
(colegiu devenit vacant după condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu la închisoare cu executare în octombrie 2014)

Circumscripţia Electorală nr.17 Dolj – Colegiile Uninominale nr.l, 2 şi 8;
(colegiul 8 Camera Deputaţilor a devenit vacant după ce Ştefan Stoica – PDL a fost declarat incompatibil, colegiul 2 a devenit vacant după ce deputatul PSD Nicolae Vasilescu a fost condamnat la închisoare cu executare în 2013, colegiul 1 a devenit vacant după condamnarea deputatului Gheorghe Neţoiu – PPDD – martie 2014)

Circumscripţia Electorală nr.22 Hunedoara – Colegiul Uninominal nr.l;
(colegiu devenit vacant după demisia senatorului PSD – Toni Greblă)

Circumscripţia Electorală nr.23 lalomiţa – Colegiul Uninominal nr.l;
(colegiul devenit vacant după decesul senatorului Ştefan Stoica – PSD)

Circumscripţia Electorală nr.24 laşi – Colegiul Uninominal nr.2;
(colegiu devenit vacant după demisia lui Vasile Mocanu – PSD)

Circumscripţia Electorală nr.28 Mureş-Colegiul Uninominal nr.3;
(colegiu devenit vacant după ce senatorul Akos Mora – PNL a fost declarat definitiv incompatibil în noiembrie 2014)

Circumscripţia Electorală nr.40 Vrancea-Colegiul Uninominal nr.4;
(colegiu eliberat de Miron Mitrea – PSD prin demisie la începutul anului înainte să fie condamnat la închisoare cu executare)

sursa: gandul.info