Marturisesc ca mi-ar placea sa fiu o musca in sala unde va avea loc Consiliul JAI de la Bruxelles, pe tema refugiatilor, unde Romania va fi reprezentata de ministrul de Interne, Gabriel Oprea, trimis cu mandat imperativ sa refuze cotele obligatorii de refugiati.
Dl Oprea fata cu politica europeana de cel mai inalt nivel mi se pare intr-adevar o situatie remarcabila.
Lasand gluma la o parte, situatia este foarte delicata pentru ca Romania a apucat sa se pronunte, cred ca prea radical, impotriva unei solutii care are sanse mari sa fie totusi adoptata, nu intr-o mare veselie, dar cu majoritatea necesara.
Si ceea ce trebuie stiut este ca marile decizii nu se iau in consiliul JAI propriu zis. Acolo sunt doar consfintite oficial rezultatele negocierilor anterioare.
Tot ce pot sa sper este ca in acest moment toate canalele formale si informale ale diplomatiei romanesti sunt turate la maximum, ca telefonele sunt incinse, cu alte cuvinte ca se negociaza la foc continuu pe toate palierele si ca dl Oprea se va duce la Bruxelles pe un culoar deschis.
Daca nu, ramane sa mizam pe farmecul personal si pe abilitatile domniei sale.
Nu fac comentarii, spun doar cam cum arata o asemenea reuniune, dupa cum mi-au explicat de-a lungul timpului oameni care au participat sau au fost foarte aproape de ele.
Pe dl Oprea nu l-am auzit vorbind o boaba de limba straina. Chiar si daca nu s-ar descurca foarte bine la acest capitol, nu ar fi o problema in timpul consiliului propriu-zis unde exista traducere simultana in toate limbile, deci fiecare ministru poate vorbi in ce limba doreste. Exista ministri care daca sunt nemultumiti isi folosesc limba nativa si pun distanta, daca totul e in ordine merg pe engleza sau franceza.
Dar, cum spuneam, deciziile nu se fac si se desfac acolo. Inainte de consiliu este o reuniune „Snack and Soft Drinks”, mai exista si un „Working Lunch”. Exista bilaterale, intalniri informale pe culoare, la un pahar, unde elementul personal e vital. Si in toate aceste locuri nu exista traducere decat daca te duci tu cu traducatorul dupa tine.
De exemplu, din ce stiu eu, dl Igas, un cunoscut prizonier lingvistic, nu avea probleme in consiliul propriu-zis, dar era mort in afara lui.
Una peste alta, nu te duci acolo ca sa bati cu interesul national de masa pentru ca ceilalti, aliniati militar, sa bata din calcaie. Si de aceea sansele dlui Oprea, daca nu sunt pregatite de anterioare negocieri intense, ma tem ca sunt drastic amputate cel putin de bariera lingvistica, daca nu si din alte cauze.
Ca sa ai acolo un cuvant de spus, nu conteaza numai autoritatea formala a functiei pe care o detii, ci si autoritatea personala compusa din multe elemente de la prezentare efectiva, la felul de a comunica, de cartea de vizita cu toate scandalurile de pe ea.
Situatia aceasta delicata pentru Romania, intr-un moment de maxima importanta, nu una de rutina, este cred o mostra pentru marile probleme ale reprezentarii noastre externe pentru care criza refugiatilor functioneaza doar ca un turnesol.
Eu nu spun ca pozitia Romaniei nu este principial corecta. Chiar impinsa de o situatie grava si motivata de principiul solidaritatii, eu consider ca CE a gresit incercand sa impuna cotele de refugiati fara consultari prealabile si lasand astfel cale deschisa pentru acuzatia de dictat venita dinspre zonele nationaliste.
Dar faptul acesta este consumat si intrebarea este cum duci jocul in continuare. Iar noi am parut complet depasiti de situatie, blocati intr-o pozitie rigida care nu stiu cat ne este de folositoare.
Nu mi s-a parut ca am fost conectati la marea politica europeana, nu sunt semne ca am fi activat diplomatia informala, ca am fi intrat in jocul negocierii, ci doar ca ne-am baricadat intr-o pozitie fara a incerca sa o modelam in interes propriu. Nu stiu ce a facut dl Aurescu, dar efectele nu se vad, iar acum suntem cumva dependenti de farmecul dlui Oprea. Personal, nu pot decat sa sper sincer intr-o minune.
Am neplacutul sentiment ca respiram provincialism accentuat si o inabilitate usor tafnoasa fara nicio strategie. Dar ele nu sunt decat efectul situatiei politice interne. Nu putem straluci in exterior cand suntem atat de prafuiti si minati de impostura in interior.
Dl Iohannis cita recent din Nicolae Titulescu: Dati-mi o buna politica interna si va voi da o buna politica externa! Asa este. Trimiti in exterior ceea ce ai in interior. Cum arati la Bucuresti, asa arati si la Bruxelles, dar acolo, prin comparatia directa, diferenta este stridenta si cu atat mai stanjenitoare.
sursa: ziare.com
da’ pe ce limba vorbeste nea asta la jai-ul ala ?
Le face din sprancene ?
…da fiindca elitele au fost alungate din tara sau fugarite si denigrate in interior ,nu au avut loc de aceste haimanale in care tipa desteptaciunea ,buna crestere si modestia !…nu-i deajuns ca ne facem de ras in tara mai exportam prostie si in afara …sau poate domnul presedinte asta a si urmarit cu trimiterea lui oprea la consiliu !
pai presu e si mai prost ca generalul izmana!
elitele – de dinaintea ciumei rosii – au fost lichidate in proportie covarsitoare! Ce-a crescut ulterior din d-alde Pauker, Roller s.c.l., vedem in continuu de 45 + 25 de ani incoace. Si vedem ca astia nu ne reprezinta, cum nu ne-au reprezentat niciodata pe noi, cetatenii romani.
Totusi, optimismul imi spune ca poate in a11-a ora, s-or mai trezi cate unii….
Oricum, articolul mamzelei e praf!