Ipoteze îngrijorătoare. De ce fierbe apa din fântâni în localitatea Izvoarele?

Ca hidrogeolog cu multă experiență în domeniu, am abordat de nenumărate ori problemele legate de starea calității apelor subterane din România.

În 1977, după marele cutremur din martie, am avut ocazia să fac parte dintr-o comisie internațională care evalua consecințele acestui cutremur. Lucram pe atunci la Oficiul de Gospodărire al Apelor al Municipiului București și încercam să gestionez resursa de apă subterană de mică, medie și mare adâncime de sub acest oraș greu încercat de seism.

Când eram în toiul unei dezbateri la sediul Primăriei Generale vine un cetățean și mă cheamă să răspund la un telefon dat de conducerea instituției la care lucram. Am părăsit sala de ședințe și am răspuns la telefon. Directorul unității mi-a indicat să părăsesc ședința, să vin la birou, să iau toate aparatele necesare și să mă deplasez la Palatul Pionierilor (azi palatul Cotroceni), unde comitetul de partid a semnalat grave perturbări asupra calității apei din forajul de mare adâncime care era bine monitorizat și servea ca sursă de alimentare cu apă în scopuri potabile. Am făcut întocmai.

Acolo am fost așteptat de un ”reprezentant” al COM și m-a informat că apa s-a încălzit brusc și și-a modificat instantaneu calitatea nu numai în acest loc, ci și la sursele de alimentare cu apă din zona Primăverii, unde am fost anunțat că va trebui să mă deplasez însoțit de acest tovarăș.

Am făcut măsurători asupra temperaturii apei care în mod constant era înainte de cutremur cu valori cuprinse între 3 și maxim 5 gr. C și am constatat că avea peste 28 gr.C. Am fost informat la 5 zile după seism că temperatura a fost și mai mare, iar că în zona Primăverii, apa are temperaturi mai mari și o culoare alb-lăptoasă și nu mai poate fi consumată ca atare de Tov. Secretar General al PCR.

Luat mai mult pe sus am ajuns și în zona Primăverii, am făcut prelevări de probe de apă și le-am dat în lucru la laborator. Cu monitorizarea acestor surse de apă se ocupa la acea vreme și o altă unitate specială, nu numai instituția la care lucram eu. Probele de apă au fost luate în paralel de mai multe persoane care spuneau că reprezintă diferite instituții ale Direcției Sanitare municipale și naționale. Am stabilit să ne întâlnim la sediul OGA-MB peste 10 zile, cu buletinele de analiză prelucrate și să discutăm cauzele producerii acestui fenomen.

Când m-am reîntors la comisia internațională, am discutat cu un reprezentant din URSS și din Japonia despre situația nouă apărută la forajele de mare adâncime (circa 200 m) de pe teritoriul Bucureștiului, iar acești specialiști m-au informat că fenomenul trebuie să se producă la toate structurile acvifere (de mică, medie și foarte mare adâncime). Ca să mă conving am început investigația numai sub aspectul verificării creșterii gradientului termic pe mai multe categorii de foraje aflate în monitorizare la acea vreme. Fenomenul s-a confirmat, apa subterană a cunoscut o încălzire bruscă față de normal, dar cu alte valori față de cele identificate în zona Primăverii.

Specialiștii sovietici și japonezi au ținut ca în mod neoficial, să mă avertizeze că este posibil să se producă și o modificare în rău a calității apei, în sensul în care vor apărea în foraje diverse metale grele, gaze foarte nocive și că trebuie să luăm măsuri speciale de protejare a consumatorului direct.

Analizele efectuate de toți cei care ne-am implicat în cunoașterea acestui fenomen, au confirmat spusele specialiștilor străini, dar explicarea fenomenului de către somitățile sovietice și japoneze au avut mai multe variante, unele chiar contradictorii.

Astfel, creșterea temperaturii apei ar fi pusă fie pe seama frecării straturilor de roci în zona faliilor, fie pe o emisie termică din zona profundă a scoarței pe aliniamentul faliilor, aceasta interceptând și disipându-se în roci și în toate acviferele întâlnite.

Interesante sunt consecințele care ar putea afecta acviferele. Creșterea temperaturii apei peste valoarea normală naturală, mărește gradul de dizolvarea al mineralelor din granula de rocă de către apă și asigură o mai mare dispersie a acestora în acvifer. În aceste condiții este de așteptat ca să se intensifice în zona localității Izvoarele creșterea mineralizării apei, a conductivității electrice, o modificare a pH-ului, o creștere continuă a concentrației unor cationi și anioni specifici mediului permeabil, creșterea concentrației în gazele rezultate din reacțiile chimice și din dizolvări. Aceste fenomene sunt în general vizibile și ușor de identificat fie de consumator, fie de cei care monitorizează această resursă de apă.

Aceste modificări calitative ale acviferului pot afecta însă starea de sănătate a consumatorului direct (om, animal sau plantă), fie pe termen scurt, mediu sau lung, dacă apa este consumată ca atare și identificată de utilizator că și-a modificat parametrii calitativi, în condițiile în care nu se asigură surse de apă alternative sau complementare.

Cel mai periculos fenomen care se poate produce însă, dar care nu poate fi vizibil sau identificat cu ușurință, este migrarea ascendentă, pe verticală, respectiv pe liniile de falie a gazelor conținute în unele roci situate în zonele profunde. Acestea au caracter foarte nociv, se dizolvă în cea mai mare parte în apă, contaminând acviferele cu cele mai perfide componente chimice (oligoelemente) greu și costisitor de depistat cu aparatura simplistă care este în dotarea celor mai multe laboratoare de hidrochimie.

Soluția apă-gaz toxic intră în reacție cu roca magazin și dau elemente noi, nespecifice acviferului, dar care în cele mai multe cazuri au un efect toxico-nociv foarte grav fie pe termen scurt fie pe termen mediu pentru sănătatea utilizatorului direct al apei.

Specialistul japonez îmi vorbea de apariția unor noi maladii/boli, necunoscute și necatalogate, dar deosebit de agresive asupra sănătății omului, dar mai ales la copii și tineri, în zonele unde se produc seisme, la majoritatea populației care se alimentează cu apă din subteran.

Cred că acesta este fenomenul cel mai îngrijorător asupra căruia autoritățile naționale, județene și locale trebuie să-i acorde cea mai mare atenție, respectiv să asigure o monitorizare adecvată a calității surselor de apă din subteran și să informeze corect cetățeanul.

Iată că în localitatea Izvoarele, în urma testelor de fracturare hidraulică care s-au făcut în zonă, acest fenomen începe să se deruleze cu intensități variabile, dar din ce în ce mai mari de la un strat acvifer la altul (de medie adâncime și mică adâncime), iar autoritățile care au acceptat producerea acestui dezastru stau contemplative.

Nu este corect ca unii, puțini la număr, să facă profituri uriașe pe seama agresării dreptului la viață și sănătate a populației locale, populație care va sărăcii din ce în ce mai mult de la o zi la alta. Factorii implicați, cât și cei vinovați în producerea acestui dezastru trebuie să răspundă nu numai în fața localnicilor, dar și în fața tuturor cetățenilor din România și să asigure toate elementele compensatorii comunităților umane afectate. Poate așa se vor deștepta din goana după profituri și vor realiza că nu este de glumit cu structurile subterane ale pământului.