Președintele României, domnul Traian Băsescu, va găzdui miercuri, 25 iunie a.c., la Palatul Cotroceni din București, Summitul șefilor de stat și de guvern din statele participante la Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), România deținând mandatul de Preşedinţie-în-exerciţiu al SEECP 2013 – 2014. La Summit urmează să participe cele 12 state membre din regiune: Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Republica Croația, Republica Elenă, Republica Turcia, Republica Serbia, Republica Slovenia, Republica Moldova, Muntenegru și Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei, precum și, în calitate de invitați, vor lua parte reprezentanți ai Priștinei, comisarul european pentru Extindere, domnul Štefan Füle, și secretarul general al Consiliului Cooperarii Regionale (RCC), domnul Goran Svilanović.
Obiectivul-cheie al Președinției-în-exercițiu române a SEECP a fost reprezentat de sincronizarea acțiunilor desfășurate în cadrul acestui format de cooperare regională cu eforturile statelor regiunii de integrare europeană și euroatlantică.
Vineri, 20 iunie a.c., a avut loc la București Cea de-a treia reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din statele participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), organizată de România, care a fost dedicată prezentării activităților Președinției-în-exercițiu române a SEECP și discutării ultimelor evoluții la nivel regional.
Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), înfiinţat în 1996, este o structură de cooperare regională neinstituţionalizată care a fost concepută ca expresie a solidarităţii dintre statele din zonă. Statele participante la SEECP sunt Republica Albania, Bulgaria, Republica Elenă, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, România, Republica Serbia, Republica Turcia, Bosnia şi Herţegovina, Republica Croaţia, Republica Moldova, Muntenegru şi Republica Slovenia.
Preşedinţia-în-exerciţiu română a SEECP 2013 – 2014
Cadrul SEECP are o relevanţă aparte pentru politica externă a României, în special datorită priorităţii constant acordate relaţiilor cu statele din vecinătatea imediată.
România va organiza, pe perioada deţinerii mandatului de Preşedinţie-în-exerciţiu, atât reuniuni politice cât şi sectoriale, promovând dialogul şi cooperarea în regiune potrivit principiilor Cartei SEECP şi promovându-şi obiectivele specifice în declaraţiile adoptate la nivelul Procesului.
Preşedinţia-în-exerciţiu română va promova o agendă orientată pe domenii cheie pentru regiune, din punctul de vedere al sincronizării cooperării regionale în cadrul SEECP cu procesele de pregătire pentru îndeplinirea standardelor UE şi NATO, având în vedere că majoritatea statelor din regiune au intrat într-o etapă decisivă în relaţia cu instituţiile europene şi euro-atlantice.
Totodată, agenda sectorială a Preşedinţiei-în-exerciţiu a României va fi articulată şi în funcţie de Strategia Europa 2020, respectiv de Strategia Europa de Sud-Est 2020.
Preşedinţia-în-exerciţiu română îşi propune promovarea domeniilor de interes comun pentru participanţii la SEECP, unde pot fi obţinute rezultate concrete pentru statele membre şi beneficii pentru întreaga regiune.
România şi Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)
Locul organizaţiei în ansamblul politicii externe a României
Implicarea activă a României în cadrul SEECP se înscrie în linia intereselor de consolidare a stabilităţii şi securităţii în regiune si oferiri de sprijin concret pentru perspectiva europeană şi euroatlantică pentru statele din Europa de Sud-Est.
Scurt istoric al implicării României în SEECP/al relaţiilor României cu SEECP
SEECP poate fi considerat drept continuatorul colaborării balcanice, iniţiată de Nicolae Titulescu în perioada interbelică şi reluată după cel de-Al Doilea Război Mondial sub forma conferinţelor miniştrilor de Externe la care participau Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia.
România a asigurat două mandate la conducerea SEECP: în perioada 1999 – martie 2000 şi aprilie 2004 – mai 2005. În timpul primului mandat a fost semnată Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate şi cooperare în Europa de Sud-Est (Bucureşti, 12 februarie 2000). Totodată, a fost desfăşurată o misiune de informare a SEECP, condusă de un diplomat român ce a avut ca obiectiv problema refugiaţilor din Kosovo (septembrie 1999). Misiunea s-a finalizat printr-un set de concluzii adoptate de miniştrii de Externe şi care aveau ca nucleu un apel la comunitatea internaţională pentru ajutorarea refugiaţilor şi crearea condiţiilor necesare revenirii acestora la casele lor.
În aceeaşi perioadă, SEECP a fost recunoscut pe plan internaţional prin menţionarea expresă a acestei iniţiative în două documente importante ale NATO şi, respectiv, UE (Declaraţia Consiliului Alianţei Nord-Alantic, Washington, aprilie 1999 şi înscrierea de către UE a SEECP pe lista participanţilor la PSESE, Köln şi Sarajevo, iunie – iulie 1999).
Cel de-al doilea mandat al României s-a axat pe dimensiunea politică şi securitate: includerea Republicii Moldova în SEECP prin oferirea statutului de observator şi primirea Republicii Croaţia ca stat participant cu drepturi şi obligaţii depline.
În prezent, România exercită cel de-al treilea mandat de președinție-în-exercițiu a SEECP. Pentru detalii suplimentare consultați: http://www.mae.ro/seecp
Stadiul actual al participării României la SEECP
Spaţiul SEECP prezintă o importanţă deosebită pentru politica externă a României, în special datorită vecinătăţii imediate. În acest context, România a decis să preia Președinția-în-exercițiu a SEECP pentru un al treilea mandat, în perioada iunie 2013 – iunie 2014.
Obiectivul cheie al României pentru acest mandat este cel al sincronizării acțiunilor desfășurate la nivel regional cu eforturile statelor din Europa de Sud-Est de integrare europeană și euroatlantică. Totodată, prin lansarea efectivă a procesului de reflecție asupra viitorului SEECP, România încearcă să își aducă contribuția la generarea unei noi orientări a SEECP, care să fie definită prin eficienţă, reprezentativitate, abordare îndreptată spre viitor şi spre obţinerea de rezultate concrete în beneficiul regiunii ca întreg şi al fiecărui stat participant în parte. Totodată, a fost promovată consolidarea cooperării cu braţul operaţional al SEECP – respectiv Consiliul Cooperării Regionale – în vederea utilizării celui din urmă pentru facilitarea transformării declaraţiilor şi deciziilor politice ale SEECP în acţiuni concrete şi proiecte.
Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est
Prezentare generală
Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) este o structură de cooperare regională neinstituţionalizată. A fost conceput ca expresie a solidarităţii dintre statele din zonă.
Elementul definitoriu este reprezentat de faptul că SEECP este singurul forum din sud-estul Europei provenit şi gestionat de statele din regiune.
O altă particularitate a acestei iniţiative regionale constă în faptul că nu se folosesc denumirile statelor participante. La masa reuniunilor se folosesc steaguri iar în documentele SEECP se menţionează numele oficialităţilor care au adoptat documentul.
Obiective
a. întărirea stabilităţii, securităţii şi a relaţiilor de bună vecinătate;
b. intensificarea cooperării multilaterale economice şi comerciale în zonă, cu accent pe cooperarea transfrontalieră, modernizarea infrastructurii în transporturi, comunicaţii şi energie, promovarea comerţului şi investiţilor;
c. promovarea cooperării în domeniile umanitar, social şi cultural;
d. cooperarea în domeniul justiţiei, în combaterea crimei organizate, traficului ilicit cu droguri şi arme, precum şi a terorismului.
Documente fundamentale
Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est stă la baza funcţionării SEECP. Documentul a fost semnat la Bucureşti, pe 12 februarie 2000. Anexa Cartei ce cuprinde aspectele procedurale a fost modificată în 2007, prin introducerea referirilor la înfiinţarea Consiliului Cooperării Regionale (RCC), braţul operaţional al SEECP.
Componenţă
Statele participante la SEECP sunt Albania, Bulgaria, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, România, Serbia, Turcia (ţări fondatoare), Bosnia şi Herţegovina (2001), Croaţia (2004), Republica Moldova (2006), Muntenegru (2007) şi Slovenia (2010).
Organisme principale/Mod de lucru
Coordonarea activităţilor SEECP este asigurată de Preşedinţia-în-exerciţiu (PiE), deţinută prin rotaţie de către statele participante, pe o durată de un an şi reprezentată de ministrul afacerilor externe.
Principalul for politic al SEECP este reuniunea anuală la cel mai înalt nivel. Totodată, pe parcursul unei preşedinţii sunt organizate cel puţin două reuniuni ale miniştrilor de Externe: una formală şi una informală. La nivel de lucru au loc întâlniri ale directorilor politici din ministerele de Externe.
Cooperarea la nivel ministerial este foarte dinamică, pe lângă reuniunile miniştrilor de externe, se organizează, anual, întâlniri sectoriale (justiţie, afaceri interne, economie, energie etc.).
Cooperarea parlamentară se realizează prin întâlniri ale preşedinţilor parlamentelor statelor participante.
Reuniunile de nivel (summit şi ministeriale) se finalizează prin adoptarea unor declaraţii politice. Acestea sunt precedate, în cele mai multe cazuri, de reuniuni ale experţilor.
Troica este mecanismul care asigură continuitatea între preşedinţiile SEECP. Troica SEECP este formată din fosta, actuala şi viitoarea preşedinţie a Procesului. În prezent, Troica este formată din: România ca PiE (iunie 2013 – iunie 2014), Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei ca fostă PiE şi Albania, care va prelua preşedinţia în iunie 2014.
Obiectivul cheie a Președinției-în-exercițiu române a SEECP este reprezentat de sincronizarea acțiunilor desfășurate în cadrul acestui format de cooperare regională cu eforturile statelor regiunii de integrare europeană și euroatlantică. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, România și-a focalizat Președinția pe acțiuni subscrise Capitolelor de negociere de aderare 23 și 24.
Totodată, România a efectuat demersuri în vederea imprimării unei noi orientări a SEECP, care să fie definită prin eficienţă, reprezentativitate, abordare îndreptată spre viitor şi spre obţinerea de rezultate concrete în beneficiul regiunii ca întreg şi a fiecărui stat participant în parte.
Scurt istoric
SEECP a fost înfiinţat în 1996, la iniţiativa Bulgariei, care a dorit să pună bazele unei noi forme de cooperare, după apariţia noilor state pe teritoriul fostei Iugoslavii.
SEECP poate fi considerat continuatorul Înţelegerii Balcanice, iniţiatǎ de Nicolae Titulescu în perioada interbelică şi reluată după Al Doilea Război Mondial sub forma conferinţelor miniştrilor de Externe la care participau Albania, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Turcia şi România.
Mandate recente ale PiE SEECP: România (2004 – 2005), Grecia (2005 – 2006), Croaţia (2006 – 2007), Bulgaria (2007 – 2008), Republica Moldova (2008 – 2009), Turcia (2009 – 2010), Muntenegru (2010 – 2011), Serbia (2011 – 2012), Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei ( 2012 – 2013).
Comentariile sunt închise.