Senatorul liberal Mircea Diaconu a declarat, luni, la finalul sedintei plenului Senatului in care a fost dezbatuta situatia de incompatibilitate in care acesta se afla, ca nu ia in considerare posibilitatea de a da in judecata Senatul pentru situatia creata. „Doamne fereste! Ar fi o aberatie asa ceva. Nici nu imi trece prin cap asa ceva. Este absurd”, a spus Diaconu.
Senatorul a mai spus ca pentru aplicarea unei sanctiuni impotriva sa aceasta ar trebui sa se regaseasca intr-o hotarare judecatoreasca, insa, „nu exista nicaieri cuvantul sanctiune”.
„Discutia merita facuta pentru ca este pentru prima oara cand se intampla asa ceva, este prima oara cand se aplica…nici Justitia nu stie foarte clar, legile se bat cap in cap. Problema mea nu este incompatibilitatea, ci sanctionarea. Eu am respectat legea, pe tot parcursul. Nu m-am aflat in incompatibilitate nici o secunda din punct de vedere legal. Am intrebat, am cerut voie, am functionat, in clipa in care a aparut problema am demisionat. Am respectat legea peste tot. Sanctiunea nu este automata, ea trebuie sa fie continuta de o hotarare judecatoreasca pentru ca ANI nu este autoritate judecatoreasca care aplica sanctiuni. Nu, ANI constata doar. Trebuie sa apara intr-o hotarare judecatoreasca sanctiunea, ori ea nu apare in nici una. Nu exista nicaieri cuvantul sanctiune, ci doar respingerea cererii mele si trimiterea la raportul ANI”, a declarat senatorul PNL
Pe undeva are si el nitica dreptate, doar ca aia cu „am cerut voie” trebuie sa se afle in acte nu in vorbe. Daca are acte nu inteleg de ce sa nu dea Senatul in judecata si astfel, prin Justitie, isi rezolva problema, creeaza un precedent legal de folos in viitor.
Daca a fost gresit sfatuit, pe vorbe sau pe acte, asta nu elimina posibila stare de incompatibilitate.
Domnule Diaconu, asa e in gasca cu „lasa Mirceo, daca noi iti spunem ca esti ok, esti ok! ” – si n-a fost ok.