S-au înmulțit atacurile, în ultima vreme, la adresa alegătorilor din străinătate. Acuzațiile au venit din partea Alianței de Stânga, actuala coaliție de guvernământ. Aceasta i-a acuzat pe românii din străinătate de lipsă de simț civic și a declarat că dorește să îi scoată de pe listele electorale. Pentru politicienii de Stânga, doar votul românilor din țară ar fi valabil. De ce? Unul dintre argumentele lor: “Românii din afara țării oricum vin la vot în număr mic”.
Așa să fie? Să luăm cifrele din turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2009. Au venit atunci la urme exact 147.754 alegători. Am luat în considerare cifrele din 2009, întrucât referendumul din 2012 a fost boicotat de foarte mulți alegători. Prin urmare, ce procent al prezenței la vot corespunde acestei cifre? Dacă folosim o cifră foarte conservatoare, de 2 milioane de români aflați în străinătate, acest procent este de aproximativ 7%.
Pare puțin, nu-i așa? Cifra prezenței alegătorilor dintre granițele României este, în comparație, de circa 50%. Vom lucra cu cifre rotunde.
Una dintre regulile fundamentale ale comparației, în teoria politică, este simplă. Trebuie să comparăm mere cu mere, nu mere cu pere. Și cu atât mai puțin mere cu – să spunem – rulmenți sau cizme de cauciuc.
Să privim din nou către aceste cifre: 7% și 50%. Sunt acestea expresia aceluiași lucru? Din păcate, nu.
Cu o educație precară, politicienii Stângii au uitat că prezența la vot depinde de mai multe variabile. Una dintre aceste variabile – iarăși, știm de mult acest lucru, pe baza unor studii riguroase – este distanța până la secția de votare.
Lucrurile sunt simple. Dacă secția de votare este mai departe, atunci prezența la vot scade. Dacă este mai aproape, prezența la vot crește. Nu avem studii precise în România, însă un studiu american din 2005, al unor specialiști de la Universitatea din Maryland, arată că pentru fiecare milă în plus față de secția de votare prezența la vot scade cu 0,5%. Este probabil că în condițiile din România această scădere este mult mai pronunțată. Automobilul, evident, face o diferență semnificativă, mai ales în condițiile în care este folosit în America.
Prin urmare, ceea ce trebuie să comparăm nu sunt doar cifrele brute (7%, respectiv 50%). Trebuie să corelăm aceste cifre cu distanța până la secția de votare. Or, aici este surpriza. Românii din străinătate au la dispoziție un număr foarte redus de secții de votare. La alegerile din 2009, a fost vorba doar de 294 de secții de votare. Foarte mulți nu au o secție de votare în orașul sau în satul în care locuiesc. Unii, care trăiesc în țări unde nu există nici un diplomat rezident, trebuie să meargă în altă țară pentru a vota.
Să privim către informațiile oficiale, de la Ministerul de Externe. De data aceasta luăm în considerare datele referendumului din 2012, când Guvernul a multiplicat, disperat, numărul secțiilor de votare, într-o încercare lipsită de onestitate de a mări artificial prezența la vot. Dar chiar și în aceste condiții, vedem că distanța medie pe care trebuie să o parcurgă un alegător este mult mai mare în străinătate decât în România.
La Montreal, în zona metropolitană care are circa 4300 km pătrați, trăiește o comunitate de circa 50.000 de români. Aceștia trebuiau să se deplaseze la o singură secție de votare. Tot 50.000 de români trăiesc în orașul Alexandria, județul Teleorman, pe o suprafață de 10 km pătrați. Aceștia au avut la dispoziție, în 2012, nu mai puțin de… 34 de secții de votare. Prin urmare, în România, la Alexandria, au fost de 34 de ori mai multe secții de votare pe o suprafață de 430 de ori mai mică decât la Montreal, în condițiile în care în ambele localități există același număr de alegători. În condițiile acestea, este firesc ca rata prezenței la vot să fie mult mai mare la Alexandria (Teleorman) decât la Montreal (Quebec).
Exemplul de mai sus trebuie completat cu altele. Mulți români din străinătate locuiesc în orașe unde nu există nici un fel de secții de votare. Să examinăm din nou datele MAE.
Românii din Ferrara ar fi trebuit să se deplaseze 38 de km până la Bologna pentru a reuși să voteze. Românii din Tampere, 160 de km până la Helsinki. Românii din Edmonton, 1160 de km până la prima secție de votare, de la Vancouver. Și exemplele pot continua.
Scăderea ratei de participare proporțional cu distanța se întâmplă și la secțiile de votare din țară. Din păcate, nu avem cifre rezultate din studii precise. O estimare conservatoare ar indica o prezență la vot care se prăbușește la mai puțin de 10% în cazul celor aflați la mai mult de 10 km de secția de votare.
Acest fenomen, al alegătorilor aflați la mare distanță de secția de votare, intervine și în interiorul granițelor României, spre exemplu la alegerile locale, când unii cetățeni sunt plecați din localitate. Unul este la muncă în alt oraș, altul în vacanță la munte, iar altul la rude la țară. În acest caz, câți dintre aceștia se urcă în mașină sau în tren pentru a veni special, de exemplu, de la Oradea pentru a vota la Arad? Sau de la București pentru a vota la Focșani? Iarăși, ne lipsesc studiile precise. Dar probabil că nu este vorba de mai mult de trei sau patru procente dintre alegători, dacă distanța este mai mare de 25 de km.
Așadar, o comparație onestă, care ia în calcul și distanța până la secția de votare, arată că diaspora nu absentează mai mult de la vot. Dimpotrivă, prezența sa la vot este excelentă, în condițiile din străinătate. De fapt, este probabil că în condițiile unei comparații corecte, care să ia în calcul și distanța până la secția de votare, prezența la vot a diasporei este chiar mai bună decât media alegătorilor din țară.
În aceste condiții, cu atât mai rușinoase sunt încercările liderilor USL de a demonstra că alegătorii din străinătate sunt alegăori “de mâna a doua”, nedemni să figureze pe listele electorale.
Noua Republică îi asigură pe românii din străinătate de aprecierea sa. Ei fac parte din corpul electoral al României. Noua Republică va promova, în viitorul Parlament, o lege a votului prin corespondență care să țină seama de condițiile în care votează acești români.
Romanii din diaspora, au inteles mai bine decat unii dintre noi ce trebuie sa faca Ei,in general vad Romania ,altfel decat o vedem noi cei din interiorul tarii.
Pentru urmatoarele tururi de votare as vrea sa stiu unde as putea vota si va explic de ce;se stie ca Romania nu are consulate in fiecare stat din USA,deci inARIZONA nu exista consulat iar dna care am auzit ca ar avea o responsabilitate de „consul” pentru romanii din acest stat pe perioada de vara dansa nu este in acest stat.Deci intrebarea mea este unde pot vota?
de ce nu intrebati prin telefon Ambasada ? Succes !
Acum, cand internetul e la putere ne mai gandim la cate sute de kilometri exista prima sectie de vot?
RUSINE POLITICIENILOR care nu au facut pana acum posibil votul prin corespondenta, prin internet.
Partidul care va face primul acest lucru va avea mult de castigat de pe urma votantilor din strainatate.
Sa va vad acum…
Păi asta este si problema.. ei nu ar prea trebui sa voteze.. daca s-ar putea , ca ei stiu si inteleg prea multe…si asta nu e bine! Buni sunt cei din catune,carora li s spune ce trebe sa faca… ca saracii de atatea nevoie , numai grija politicienilor nu o mai au!Cei de pe la sate stiu ca oricum ,nimeni nu ii baga in seama…pe cand cei din diaspora…. simt pe pielea lor democratia! si tot ce inseamna ea!
Tovarasul Ion Iliescu vrea sa emigreze!
http://xdangels.com/tovarasul-ion-iliescu-vrea-sa-emigreze/
Uslasii ii urasc pe romanii din diaspora pentru ca, de cele mai multe ori, l-au sustinut pe Traian Basescu si nu sunt „masa se manevra” caci nu pot fi mituiti ca cei din tara…
Daca e cinstit facut, votul prin coresponsenta ar fi bun si in tara.
Cred ca votul electronic ar fi una din solutiile cele mai corecte. Tinand cont ca multi dintre compatriotii nostri isi au resedinta/domiciliul departe de locurile unde ar putea vota, aceasta posibilitate ar fi o usurare. Nu ar mai fi nevoiti sa parcurga distante mari pana la sectia de votare, sa cheltuiasca sume poate importante pentru ei si familiile lor, sa piarda timp pretios. Prin votul electronic s-ar diminua foarte mult mult din aceste inconveniente. Prin intermediul acestui mod facil de votare, accesibil tuturor, chiar si celor care nu au acces direct la un PC personal, se poate rezolva aceasta situatie incalcita. Printr-un soft corect creat si achizitionat(fara licitatii netrucate!) se pot depista chiar si eventualele fraude.
Erata : licitatii trucate.
Scuze.
Si eu cred ca ar fi o solutzie graziela,dar ar mai exista o posibilitate de ex. infiintzarea de sectzii de votare pe PROVINCII sau in ORASELE PRINCIPALE DIN DIASPORA unde sunt comunitatzi mari de romani si cu sigurantza ei chiar daca nu au contact prin INTERNET sau MASS MEDIA le este adus la cunostintza de familiile ramase in tzara ziua votarii.
Acum nu stiu care varianta ar fi mai eficienta…depinde si de BUDGETUL DISPONIBIL.
Poate vin altzi prieteni cu alte solutzii si mai bune…le asteptam cu drag.
Singurul inconvenient al votului electronic ramane, pentru mine posibilitatea fraudei pe care USL ar folosi-o din plin. S-ar jena oare sa foloseasca CNP-urile atator cetateni, mai ales ca la votul electronic nu-i necesara/posibila semnatura personala ? Nu stiu ce sa spun.
Completez articolul cu un alt element despre care nu se pomeneste mai sus, legat tot de insuficienta sectiilor de votare pentru diaspora : daca reveniti asupra jurnalelor tv din seara alegerilor prezidentiale din 2009 veti vedea multi, foarte multi romani la coada, care la ora inchiderii urnelor s-au trezit in fata usilor inchise, obligati sa se intoarca acasa fara sa fi putut intra sa voteze. Cu exceptia ultimului referendum, asta s-a intamplat la fiecare vot : multi din cei care s-au dus spre sera la urne N-AU REUSIT SA INTRE SA VOTEZE dupa ce au facut o coada consistenta de cateva ore.
Cel putin la referendumul din 29 iulie a contat si acel +1 peste 50%, deci orice cetatean roman cu drept de vot indiferent unde se afla este important, ba chiar si discutia despre acest lucru e deranjanta pentru ca se induce teoria acceptarii unei discriminari