Se duce o campanie subterană de compromitere a DNA în speranţa că, într-o bună zi, politicienii vor putea controla din nou această instituţie. Este o bătălie pe mai multe planuri, iar una din tezele cele mai scandaloase este că DNA distruge clasa românească de antreprenori, pentru a face loc veroşilor oameni de afaceri străini. Primul care a spus-o public a fost Sebastian Ghiţă: „În 10 ani eu n-am văzut companiile străine controlate de DNA. (…) Dacă ești companie românească, ești corupt și ești hoț și faci afaceri cu statul. Dacă ești cu capital străin, atunci poți să faci caiete de sarcini, să dai șpagă”. L-a urmat îndeaproape prietenul său Victor Ponta: “Când văd un om de afaceri dus cu cătușe, zic foarte bine. Dar, mă gândesc și la câți angajați are, ce facem cu acei oameni. Grija mea sunt oamenii”.
În primul rând, deşi se prezintă ca un tânăr politician anti-comunist, domnul Sebastian Ghiţă nu face decât să reia vechea lozincă a FSN-ului şi a lui Ion Iliescu: “Nu ne vindem ţara”. (în realitate: “las că o furăm noi”) Ghiţă şi prietenii săi ne flutură pe sub nas ameninţarea străinilor care, prin intermediul DNA-ului, vor să pună mâna pe România. Doamna Kovesi este un fel de agent al multinaţionalelor americane, care-i arestează pe oamenii de afaceri români pentru a-i elimina de pe piaţă.
În al doilea rând, spre ştiinţa domnilor Ghiţă şi Ponta şi a tuturor celor care mai vântură teza companiilor străine care “au voie” să trucheze licitaţii în România: în SUA şi în aproape toate statele civilizate există o legislaţie foarte dură care-i pedepseşte pe cei care dau mită în străinătate. În SUA se aplică din 1977 aşa numitul “Foreign Corrupt Practices Act”. Urmare a acestei legi, Halliburton a plătit amenzi de aproape 800 de milioane de dolari, dar sunt şi alte cazuri celebre, precum Lucent sau HP. În Marea Britanie, Bribery Act, în vigoare din 2010, are un capitol special cu sancţiunile aplicate celor care mituiesc oficiali străini. Canada are şi ea o legislaţie specială în acest sens. Mai degrabă s-ar întreba domnul Ghiţă de ce România nu este parte a convenţiei OECD referitoare la mituirea unor oficiali din străinătate. Toate ţările est-europene din cadrul UE au ratificat această convenţie, inclusiv Ungaria şi Bulgaria, dar nu şi România.
În al treilea rând, cred, sper, că acţiunea DNA îi ajută pe oamenii de afaceri români caresunt cinstiţi. Ştiu nenumărate cazuri ale unor antreprenori oneşti care pur şi simplu fug de orice contract cu statul român pentru că li se cere şpagă sau pentru că licitaţiile sunt aranjate şi ar pierde timp şi bani dacă ar concura. Urmăresc pe Facebook relatările unui tânăr care se ocupă de manuale digitale. După nenumărate ciocniri cu Ministerul Educaţiei, şi-a mutat afacerea în Marea Britanie şi înţeleg că acum este parte a unui contract care deserveşte inclusiv celebrul colegiu Eton.
Piaţa achiziţiilor publice din România este circa 16 miliarde de euro pe an. Această zonă a fost însă ocupată de firmele clientelei politice: Tel Drum şi alte companii de acest gen au pus mâna pe lucrările de infrastructură, apă şi canalizare, iar frăţia din jurul lui Sebastian Ghiţă a invadat contractele de informatizare – aşa se face că statul român este puţin dincolo de secolul XIX în materie de IT. Având spate politic, aceste companii lucrează scump şi prost. Dezastrul din Comarnic, unde firma cumnatului premierului şi-a bătut joc şi de locuitorii oraşului şi de banii europeni care finanţau extinderea reţelei de canalizare, este exemplar. Dacă DNA va reuşi să bage spaima în politicienii şi afaceriştii corupţi, efectul va fi multiplu: cheltuielile statului se vor reduce, banii se vor duce în economia reală, nu în conturi din Lichtenstein, serviciile publice se vor îmbunătăţi. Sigur, mai este mult până când vor apare primele rezultate. Trebuie însă spus că DNA-ul, cu doar 82 de procurori de caz, nu poate acoperi tot ceea ce înseamnă corupţie în zona achiziţiilor publice. În primul rând, doamna Kovesi trebuie să primească sumele necesare pentru a creşte personalului angajat la DNA. În al doilea rând, trebuie activat Departamentul de Luptă Ant-Fraudă (DLAF) din cadrul Guvernului. În al treilea rând, trebuie realizat, de la zero, un nou sistem electronic de achiziţii publice, funcţional, care să ofere infomaţii detaliate.
În orice caz, nu cred că avem motive să plângem pentru că DNA se ocupă de oamenii de afaceri care, de ani întregi, căpuşează economia României. Este vremea ca antreprenorii cinstiţi să-şi ia România înapoi.
P.S. După articolul de săptămâna trecută, în care susţineam că este nevoie de privatizarea spitatelor, propaganda stângii m-a atacat cu lozinca potrivit căreia „săracii” vor fi scoşi din sistemul de asistenţă medicală. Este o minciună. Cetăţenii români beneficiază de asigurare obligatorie de sănătate, iar spitalele private îşi vor primii banii din această asigurare. Cei săraci, care acum nu au bani pentru acele odioase „ plăţi informale”, vor beneficia cu adevărat de asistenţă medicală gratuită. În plus, reducerea corupţiei va face ca toţi cetăţenii români, bogaţi sau săraci, să beneficieze de servicii de o calitate îmbunătăţită, întrucât banii vor ajunge în sistemul de sănătate, nu în buzunarele corupţilor.
sursa: contributors.ro
