Gata, Crin Antonescu se retrage. Nu din politică, de-aici, vorba lui Traian Băsescu, doar cu picioarele-nainte…Din loja de candidat la preşedinţie. Iar ăsta e cu adevărat un gest neaşteptat…
Mişcare-surpriză, cu atât mai mult cu cât el însuşi declara joi seară, la Turcescu în emisiune, că nu renunţă la candidatura sa. Ce să fie, ce să fie, atunci? Grea misie a explica meandrele politichiei liberale! Oricum, văzându-l cum îi răspunde moderatorului de la B 1 atunci când l-a întrebat dacă l-a prins pe picior greşit demisia lui Iohannis de după alegeri, Antonescu nu m-a convins. A încercat să pareze cum că nu-i un capăt de ţară, dar nu era el…
E clar că demisia lui Iohannis a fost o lovitură neaşteptată pentru liderul PNL. Iohannis n-a mai acceptat să joace cartea marionetei şi a trecut la atac. Puţini au sesizat informaţia că primarul Sibiului şi-a oferit chiar serviciile de prezidenţiabil atunci când a anunţat că va candida pentru şefia PNL. Şi atunci a mai picat un mit: acela al unei posibile înţelegeri Antonescu-candidat la preşedinţie, Iohannis-şef al PNL şi candidat la funcţia de premier după debarcarea lui Victor Ponta, dacă Antonescu câştigă Cotroceniul. Iată că n-a ţinut!
După ce-a fost plimbat ca păpuşa anti-Băsescu de cuplul Antonescu-Geoană, înainte de alegerile din 2009, şi a servit iarăşi drept agent de imagine al PNL în campania pentru europarlamentare, “Neamţul” pare să se fi săturat de rolul de înălbitor politic al tuturor celor care stau prost cu carisma.
La gesturile intempestive ale lui Iohannis se adaugă frământările din interiorul PNL. Surpriză a fost şi decizia lui Ludovic Orban de a nu mai candida la şefia partidului, el fiind abonat la acest joc al alegerilor interne din PNL. Gestul său a sporit presiunea pe Antonescu.
În fine, cert e că Antonescu a luat decizia corectă pentru salvarea candidatului Dreptei care să-l bată pe cel al PSD la prezidenţiale, fie el Ponta sau nu. Crin devenise victima propriilor aventuri politice, începute cu perversul coupe de foudre PNL-PSD, soldat cu Marea Depresie Naţională anti-stat de drept din 2012. Ulterior, când şi-a dat seama că PNL riscă să fie înghiţit complet de PSD, Antonescu a rupt USL şi a încercat să-şi scoată complet partidul de sub influenţa malefică a socialismului super-baronizat şi ultra-îmbuibat.
Decizia îl va fi costat poate cariera politică, dar merită salutată de toţi cei care cred în şansa democraţiei româneşti. Antonescu a readus PNL în tabără pro-stat de drept şi pro-justiţie, în ciuda loviturilor sub centură primite de liberali din partea PSD, via cozi de topor socialiste de tip Tăriceanu, Radu Stroe sau Mircea Diaconu. Ca atare, toţi cei care l-au urât pe Antonescu pentru ruperea USL pot acum striga “Ole, Ole, Antonescu nu mai e…!”, dar şi ceilalţi, care vor o Românie nefeudală, pot la rândul lor să-şi scoată pălăria în faţa gestului de sacrificiu al liderului PNL.
Crin Antonescu a avut puterea să facă pasul înapoi. Dureros, meritat având în vedere bulibăşeala în care şi-a târât partidul în ultimii ani, dar absolut remarcabil la nivel de onestitate publică.
Cel mai probabil, acum se profilează miza candidaturii lui Klaus Iohannis la prezidenţiale, Antonescu urmând să joace un rol secundar, eventual de ajutor mediatic anti-PSD, capitol la care nu-l întrece nimeni. Primarul Sibiului poate fi susţinut şi de PDL, dar şi de PMP (popularii vor avea probabil candidat propriu, care îi va da voturile Neamţului în turul doi). Iohannis are o şansă mare să ajungă la Palatul Cotroceni. Dar despre asta şi despre cine este cu adevărat Klaus Iohannis vom mai vorbi…
Sursa: paginadepolitica.ro
….daca ar mai recunoaste si lovitura de stat din vara lui 2012 ,jos palaria ,la urmatoarele alegeri i-l votez !….asta inseamna sa fi om de onoare cum pretinde !