Acasă Blog Pagina 261

Pentru BANI de la chinezi, Prezidentul Iohannis acceptă să i se taie…

iohannis-carte-china

Ce nu face omul pentru bani ?! Mai ales un flamind, sau un parinte care nu are bani pentru medicamentele copilului sau bolnav…

Nu e cazul aici! Insa rar am intilnit un chitros si un lacom-gainar ca Iohannis. Asta face bani in continuare din inchirierea casei cu probleme penale, incasind chirie si in anul 2015, cind era deja Presedinte. Din minim bun simt, Iohannis ar fi trebuit sa intrerupa inchirierea casei penale!

Dar vine una mai tare! Din caciuleala pentru bistarii chinezesti, Iohannis a acceptat publicarea cartii sale „Pas cu pas” (o plicticosenie!) in limba chineza…in varianta cenzurata!!! Iohannis a acceptat ca editura chineza sa ii taie pasaje intregi care nu convin Regimului Comunist!

Bre Autoare, cum ar zice Rapandel, esti un Pres Edinte de plastilina! Pe cind o traducere pentru baietii de la ISIS ?! Si aia au bani, petrodolari ! Te bagi ?

Abia astept volumul in chineza, semnat Iohannis, „Pas Inapoi” si volumul 2, „Pas de Tot” !

Radu Moraru

D-ale progresismului

george-soros-and-barrack-obama

Undeva, in Occidentul care colcăie de drepturile omului.

Julie e lesbiană si întârzie la job in fiecare zi. La inceput, cand era nouă in firmă, colegii si șefii i-au atrag atenția, dar ea s-a plâns imediat de discriminare, amenințand cu comisia de drepturile omului, asa ca de atunci, colegii si sefii au preferat sa nu mai observe. Enervarea colegilor mocnește, iar sentimentul anti-LGBT se amplifica zi de zi. In afară de Julie, mai lucrează in companie alți doi gay si inca o lesbiană, care sunt discreți si nu fac caz de situația lor, își vad de treaba, vin la timp la muncă, dar nu se simt deloc bine, căci din pricina lui Julie lumea a început sa se uite chioriș și la ei.

Aisha este o femeie de o anumită religie orientală si poartă val integral la job, de sus pana jos, din acela din care ii se văd numai ochii. Si aia, numai dacă te uiti cu atentie, ceea ce e nepoliticos. Cand bea apă sau mănâncă isi trage valul in jos, si pentru o clipa poti zari ceva din trasaturile fetei. Cand colegii sau sefii ii vorbesc, bineințeles numai pe probleme de producție, trebuie sa fii super atent sa ințelegi ce spune, căci nu ii poți vedea mișcarea buzelor. Si nici expresia feței ca sa stii daca ai supărat-o cu ceva.

Aisha se oprește din lucru de 3 ori pe zi, ca sa se ducă la camera interconfesională sa se roage. “Interconfesional” e doar un cuvânt din vocabularul politic corect, căci in afara de ea, mai merge acolo numai Ali, care si el apartine aceleiași confesiuni. Avi, evreul cu palarie si perciuni, plus cei doi baptiștii si martorii lui Iehovah de la etajul 2 nu solicită astfel de avantaje, nu merg niciodată la camera interconfesionala, iar daca au chef sa se roage o fac discret, fiecare la biroul lui.

In afara de ei Ali si Aisha, mai sunt si alți musulmani in firma, dar dansii nu fac caz de asta. Dar sentimentul islamofobic este in crestere, si lumea ii priveste pe toți la grămadă ca pe potențiali teroriști.

Jacques e negru. Adică, cum se spune in limbaj modern, african-american, deși e in Canada, deci ar fi african american canadian de originea caraibeană. Si el mai intârzie uneori la job, dar mai rar decat Julie. Lucrează in schimb mai încet decat ceilalți angajati. Nu este singurul african american canadian caraibean din firma, dar e singurul care iese in evidență. A fost angajat intr-o perioada in care compania avea nevoie sa demonstreze inclusivitatea, si ca posedă un procent semnificativ de persoane de culoare. A intrat atunci impreună cu un lot de alți 5, ca sa iasă la număr. Ceilalți afro-americano-canadieni sunt salariați model si se inteleg bine cu toata lumea. Lui Jacques nimeni nu ii reprosează nimic in față, colegii fac eforturi sa treacă peste lentoarea lui, desi in echipa in care lucreaza el, consumul de Advil e mai ridicat decat in toate celelalte echipe la un loc.

Alexey e alb, bărbat, est-european. E foarte bun la matematică, stăpânește 4 limbi si vreo 7 limbaje de programare, ii place sa lucreze, stă uneori peste program. In pauză isi mananca sandwich-ul la birou, fara sa stea la taifas cu colegii despre hockey, pretul petrolului sau ce filme au mai vazut pe Netflix.

Din cand in cand, sefa aia cu ochelari si mai plinuță trimite prin e-mail câte un memoriu la toti salariații, sau le ține cate o cuvantare la ședinte, unde le cere sa fie vigilenți si sa condamne hotărât manifestările de ura si diviziune, misoginismul, rasismul, homofobia si islamofobia. La aceste sedințe, salariații înghit in sec si lasă capul in jos, Julie se uita mandră in jurul ei si zâmbește sfidător, Aisha nu știm daca zămbeste, caci voalul integral ne impiedică sa vedem, iar Jacques e aproape adormit si nimeni nu poate citi vreo reactie pe fata lui.

La un moment dat, firma pierde un contract important, si intra intr-o mica criză de lichiditati, iar sefii decid sa reducă personalul. Nu putem bineînțeles sa o dam afara pe Julie. Nici pe Jaques sau Aisha, căci ne trezim cu televiziunea la usa si cu comisia drepturilor omului pe cap. Asa ca șeful ii cheamă pe Alexey in birou si ii inmaneaza un plic cu pachetul de lichidare, si-l trimite in șomaj. Alexey refuza somajul si da curs unei oferte in China, unde e primit cu brațele deschise si primeste un salariu pe masura calificarilor sale.

Dupa restructurare, compania continua să se tarască si sa traiască de pe o zi pe alta. Cum seful cel mare este membru al partidului de guvernămant, cere ajutor de la stat si primește o subventie nerambursabilă, ca sa poată supravietui financiar.

Si daca tot are compania bani proaspeți, șefii își măresc salariile, ascultănd in acelasi timp directivele primite de la guvern – să angajeze refugiați, si sa amenajeze toalete unisex, ca să nu discriminăm unicul transgender din cei 5000 de angajati.

Astfel, progresul continua, iar bigotismul, rasismul si celelalte fobii retrograde mai primesc o palmă corectă politic peste ceafă.

Cat despre competență la locul de munca, ăla e un cuvânt conservator, din secolul trecut. Acum suntem in 2016!

Sursa: blogovici.com

Articol preluat cu acordul autorului

„Şansa” Sistemului Mafiot este ca Trump să nu ajungă la Casa Albă! Slabă „şansă”…

donald-trump

Mafiotii din RO si presa lor traiesc o mare drama, similara cu presa lui Hillary din USA, nume grele ca New York Times, Huffington Post, Washington Post, CNN, etc.

Nu isi revin dupa victoria lui Trump, sint intr-o depresie continua. Chiar daca gamblerul Soros, precum Vintu odinioara, isi pariaza intreaga avere pe eliminarea lui Trump, chiar daca Obama isi arata adevarata fatza de trompeta a lui Soros, chiar daca Sorosistii din intreaga Lume isi dau mina, se pare ca Administratia Trump devine din ce in ce mai simpatizata pe intregul Glob. Crestinii lui Trump joaca dur, la rupere, dar cu o diplomatie de zile mari !

Ma uit la gusterii din Romania cu mila profunda. Ii vad cum spera ca Hillary sa se intoarca ! Baietasi, Hillary is History ! Democratii din USA au gasit deja 2 inlocuitori.

Eu pariez in continuare pe Trump si ne auzim pe 20 Ianuarie 2017, in direct de la Washington ! Pina atunci, NASUL TV monitorizeaza electoralele de tot rahatul din Romania lui 11 Decembrie ! Keep in touch, vor fi multe surprize! 

Sa fiti iubiti !

Radu Moraru

21 Noiembrie 2016

BOMBA Microsoft 2 | Claudiu Florică, Hotăran şi Artopolescu, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu şi puşi sub control judiciar

claudiu-florica

Claudiu Florică, fostul şef al companiei Fujitsu în România, Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu, foşti directori ai companiei Microsoft, sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu şi au fost puşi sub control judiciar pentru 60 de zile, în dosarul „Microsoft 2”, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anunţă news.ro

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, luni, că a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a luat măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând din 21 noiembrie, pentru Silviu Hotăran, Ovidiu Petrişor Artopolescu, reprezentanţi ai Microsoft România, şi Claudiu Ionuţ Florică, reprezentant al Fujitsu Siemens Computers GmbH. Cei  trei sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În perioada în care sunt sub control judiciar, Claudiu Florică, Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu au interdicţie să părăsească ţara şi să comunice, direct sau indirect, cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar. De asemenea, aceştia trebuie să se prezinte la DNA sau la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi, să meargă la poliţie în zilele stabilite prin programul de supraveghere, să anunţe dacă vor să îşi schimbe locuinţa şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Potrivit procurorilor, deşi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria nu avea calitatea de unic distribuitor al produselor Microsoft pe teritoriul României, Claudiu Florică, Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu, pentru a crea această aparenţă şi a ajuta demnitarii sau funcţionarii implicaţi în iniţierea şi susţinerea hotărârilor de guvern, prin care s-a aprobat încheierea atât a contractului cadru de licenţiere Microsoft cât şi a actelor adiţionale la acestea, să justifice în mod nelegal achiziţia licenţelor din sursă unică, au semnat oferte comune sau adrese din care să rezulte că derularea contractului comercial se va realiza doar prin această firmă.

„Concret, în calitate de reprezentant al Fujitsu Siemens Computers GmbH, inculpatul Florică Claudiu Ionuţ, pentru a crea aparenţa că firma respectivă este unic distribuitor al produselor Microsoft şi pentru a se evita organizarea unei licitaţii publice, a semnat ofertele comune Fujitsu Siemens Computers – Microsoft România din data de 02.10.2003, respectiv 12.03.2004. Cele două oferte au fost semnate atât de Hotăran Silviu (cea din data de 02.10.2003) cât şi de Artopolescu Ovidiu Petrişor (cea din data de 12.03.2004), în calitate de reprezentanţi ai Microsoft România. Cele două oferte conţineau preţuri cu mult supraevaluate faţă de sumele cu discount pe care le cerea în realitate compania Microsoft”, susţin procurorii DNA.

Claudiu Florică, Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu au fost luni la DNA pentru a li se aduce la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile din dosarul „Microsoft 2”.

DNA a precizat că, în această cauză, se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

În dosarul „Microsoft 2”, faţă de ancheta începută în 2014, procurorii au extins cercetările şi au identificat date şi probe noi, în baza cărora au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pentru cei trei inculpaţi.

Anchetatorii au stabilit că, la data de 15 aprilie 2004, a fost încheiat un contract comercial de închiriere de licenţe IT Microsoft, prin care compania Microsoft dorea să ofere Guvernului un acord special pentru obţinerea de licenţe pentru produsele Microsoft, la preţuri speciale guvernamentale.

„În realitate, discountul de 47% acordat de compania Microsoft în considerarea Guvernului României ar fi fost deturnat şi, implicit, banii au fost îndreptaţi către plata unor comisioane către persoanele implicate. Contractul comercial de licenţe IT s-a încheiat la un preţ dublu faţă de preţul real solicitat de compania Microsoft, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, fără vreo fundamentare a necesarului, invocându-se în mod nereal calitatea firmei Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pe teritoriul României al licenţelor IT Microsoft. Aceasta, în condiţiile în care, la acea dată, existau cinci distribuitori”, susţin procurorii.

Concret, compania Microsoft ar fi facturat către Fujitsu Siemens Computers suma de 25.791.138 de dolari, reprezentând preţul licenţelor cu discount, iar Fujitsu Siemens Computers a refacturat către Guvernul României suma de 54.567.465 de dolari. Prejudiciul care urmează a fi reţinut în cadrul contractului comercial de închiriere de licenţe este în sumă de 28.776.327 de dolari, susţin anchetatorii.

Ulterior, la data de 3 noiembrie 2004, contractul cadru guvernamental a fost extins, cu privire la închirierea de produse educaţionale.

„Extinderea s-a realizat, de asemenea, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licenţele pentru administraţia publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar de discountul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private”, au mai arătat procurorii.

Anchetatorii au stabilit că nu a existat o analiză proprie a necesarului de licenţe Microsoft pentru produsele educaţionale, şi nici a preţului, dat fiind că în cadrul programului privind Sistemul Educaţional Informatizat existau astfel de licenţe pentru toate calculatoarele din instituţiile şi unităţile de învăţământ de stat, existând o suprapunere între licenţele existente cu cele ce urmau să se achiziţioneze.

Prejudiciul care urmează a fi reţinut îl reprezintă întreaga sumă plătită, adică 19.370.500 de dolari, deoarece licenţele achiziţionate se suprapuneau cu cele existente deja în cadrul programului SEI, susţin procurorii.

Începând cu anul 2006, a crescut numărul de calculatoare la nivelul administraţiei publice centrale care foloseau copii adiţionale ale produselor comandate în prealabil (în anul 2004). Prin urmare au fost încheiate, în anul 2008, două acte adiţionale pentru achiziţionarea numărului suplimentar de licenţe (39.385 de licenţe necesare utilizării produselor software Microsoft). Preţul acestor licenţe a fost cel stabilit în contractul cadru din 15.04.2004, încheiat între Guvernul României şi compania Microsoft, prin Fujitsu Siemens Computers, potrivit DNA.

Anchetatorii susţin că, deşi actele adiţionale au fost aprobate în cursul anului 2008, persoanele care au contribuit la producerea acestui prejudiciu sunt, funcţionari publici cu sprijinul reprezentantului Fujitsu Siemens Computers, Claudiu Florică, precum şi al reprezentanţilor Microsoft România – Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu, deoarece extinderea pentru cantitatea de 39.385 de licenţe s-a realizat conform Contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, la preţurile stabilite în acesta.

Prin urmare, arată procurorii, prejudiciul total cauzat bugetului de stat ca urmare a încheierii şi derulării contractului cadru comercial de închiriere licenţe IT din data de 15.04.2004 şi a actelor adiţionale încheiate în noiembrie 2004 şi în anul 2008, se ridică la suma totală de 66.965.343 de dolari, fiind compus din: 28.776.327 de dolari – prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii contractului comercial de închiriere de licenţe 15.04.2004 ( reprezintă diferenţa dintre suma plătită de Guvernul României şi suma plătită de Fujitsu Siemens Computers companiei Microsoft); 19.370.500 de dolari – prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii Actului adiţional nr.1 la contractul comercial de închiriere de licenţe şi care reprezintă întreaga sumă plătită, adică 19.370.500 de dolari, deoarece nu era necesară extinderea contractului la licenţele educaţionale; 18.818.516 dolari – prejudiciul cauzat ca urmare a încheierii Actului adiţional nr.2/3 la contractul comercial de închiriere de licenţe şi care reprezintă diferenţa dintre suma plătită de Guvernul României şi suma plătită de Fujitsu Siemens Computers companiei Microsoft.

Dosarul “Microsoft 2” este desprins din cauza în care, în 3 septembrie, au fost condamnaţi definitiv fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan la şase ani de închisoare, fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu la trei ani, pe Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare.

Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit nouă milioane de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Claudiu Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor.

În dosarul “Microsoft 2” sunt cercetate mai multe persoane, printre care şi foştii miniştri Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu şi Adriana Ţicău, aceştia fiind suspectaţi de abuz în serviciu legate de aprobarea unor proiecte pentru licenţe Microsoft.

În septembrie 2014, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a celor foştilor miniştri. Preşedintele a avizat, în 3 octombrie 2014, cererea DNA pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu. Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie 2014, cererea de începere a urmăririi penale a lui Valerian Vreme. În 19 noiembrie 2014, Plenul Senatului a avizat începerea urmării penale în cazul Ecaterinei Andronescu şi a lui Şerban Mihăilescu.

BOMBĂ! Soţia ofiţerului SRI arestat în cazul de spionaj BLACK CUBE, scrisoare deschisă către Şeful DIICOT | Justiția nu este independentă în acest dosar, ci urmează execuția oarbă a unor ordine

daniel-dragomir

Marinela Dragomir, soţia ofiţerului SRI Daniel Dragomir, arestat în dosarul de spionaj „Black Cube” îndreptat împotriva şefei DNA, îi adresează o scrisoare deschisă lui Daniel Horodniceanu, procurorul şef al DIICOT, instituţie care îl are în custodie pe fostul ofiţer.

Scrisoare deschisă

În atenția Procurorului Șef al DIICOT, domnului Daniel-Horodniceanu
21 Noiembrie 2016

Stimate Domnule Procuror Șef,

Vă mulțumesc daca parcurgeti aceste rânduri prin care îmi exprim profunda îngrijorare cu privire la soarta soțului meu, Daniel Dragomir, supus de 70 de zile măsurii de arest preventiv în speța Black Cube.

Este o profundă nedreptate pe care o suferă un cetățean român, un fost ofițer care și-a servit patria sub drapel, dar și o profundă nedreptate la care suntem supuși noi, cei din familia sa.

Vă scriu aceste rânduri pentru a vă semnala gravitatea deosebită a șirului de nedreptăți la care soțul meu și întreaga noastră familie am fost supuși, dar și pentru a vă solicita stoparea acestor abuzuri, ca urmare a funcției publice pe care o dețineți.

Stimate Domnule Procuror Șef,

„Dacă libertatea reprezinta ceva, atunci reprezintă dreptul de a le spune celorlalți ceea ce nu vor să audă”.

Dați-mi voie ca, pe această cale, să vă ofer câteva argumente în sprijinul nevinovăției soțului meu, dar și să trag un semnal de alarmă cu privire la grave încălcări ale procedurilor judiciare normale.

Fiind cel mai apropiat om de Daniel, am participat la mai multe ședințe de judecată a măsurii arestului preventiv. În aceste ședințe, procurorii subordonați dumneavoastra au prezentat în fața judecătorilor informații complet eronate, neadevăruri și dezinformări care, din păcate, nu au nicio legatură cu speța judecată.

În realitate, nu a existat și nu există în dosar nicio probă, nicio dovadă și niciun martor care să declare faptul că s-ar fi dorit spionarea si/sau denigrarea si/sau compromiterea procurorului șef al DNA.
Ceea ce rezultă din documentele făcute publice, ceea ce rezultă dintr-o încheiere a instanței (din dosarul Black Cube) pe care procurorul DNA a primit-o de la un procuror DIICOT și a depus-o într-un dosar public (aflat în instanță) nu se referă la vreo tentativă de spionare și/ sau denigrare a conducerii DNA.
În mod concret, din dosar nu rezultă ca soțul meu ar fi vinovat de vreo faptă sau de vreun act reprobabil ori de vreo acțiune care ar aduce atingere legii. Singurele indicii din dosar se referă la declarațiile unor cetățeni străini care au spus orice pentru a-și salva angajații (cetateni straini care au ramas la caliatatea de suspecti )și, prin acest fapt, sunt lipsite de credibilitate.
Cu toate acestea, chiar și din aceste declarații neverosimile, nu rezultă infracțiunile de care este acuzat în prezent soțul meu. Chiar si din depoziția acestor matori nu reiese în niciun fel fapta de instigare.
Orice om care cercetează cu onestitate faptele își poate da seama că nicio persoană, fie ea numită Daniel Dragomir sau altfel, nu avea cum să instige o firmă de talia, experiența și reputația profesională internațională a Black Cube. Este imposibil ca această companie care se distinge prin profesionalismul serviciilor oferite, să primească de la Daniel sau de la orice altă persoană, indicații despre cum să își desfășoare activitatea.

Este extrem de grav că sotul meu este acuzat și arestat pentru fapte care nu sunt incriminate de nicio lege, adică de faptul că ar fi angajat o firmă recunoscută internațional pentru serviciile de cercetare și verificare de informații publice.

La fel de grav și chiar inacceptabil, în opinia mea, este ca un procuror de ședință să ceară instanței de judecată arestarea unei persoane pentru motivele urmatoare: “Cerem să mențineți starea de arest preventiv pentru că probabil vom mai cauta și alți participanți la aceste infracțiuni și percheziția informatică nu este finalizată”(în ședința din data 02.11.2016). Intr-o alta sedinta motivele cererii de arestare enuntate de procurorul de sedinta au fost urmatoarele:”acesta nu si-a recunoscut fapta si nu a dat declaratie, de aceea cerem mentinerea lui in masura preventiva”. Nu, Domnilor Procurori, nu este drept sa cereti o masura privativa de libertate pentru a cauta alti infractori, pentru a-l obliga sa recunoasca orice, nu asa se face justitie, ci cu probe obtinute legal, nu servite!

După cum probabil știți, Daniel este acuzat de constituirea de grup infracțional conform art. 367 (6): ‘Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni”. Cu toate acestea, există o singura persoană inculpată și arestată în dosar. Cei care au săvârșit presupusele infracțiuni, cei care ar fi coordonat și care ar fi decis asupra modului de lucru se bucură de libertate totală și nu sunt în niciun fel deranjați de instituțiile de justiție române. Singurul vinovat, în ochii organelor de anchetă, este Daniel Dragomir.

Domnule Procuror Șef,
Vă mărturisesc, că nici eu, nici cei apropiați, nu putem să înțelegem de ce se cere și se dorește cu orice preț ținerea lui Daniel în stare de arest.
Vă relatez un alt episod foarte tulburător care relevă că suntem martori la un abuz din partea organelor de anchetă. Concret, unul dintre cei doi procurori de caz și-a manifestat intenția de a continua ancheta. Cu toate acestea, șefii ierarhici nu l-au lăsat să conducă ancheta după cum considera de cuviință procurorul de caz (imparțialitatea procurorului fiind pe cale de subordonare). Este încă o dovadă că ceea ce se urmărește este ținerea în arest a soțului meu, nimic altceva.

În aceeași ordine de idei, vă aduc în atenție că, în România anului 2016, este posibil ca un cetățean să fie lipsit de libertate și ținut în această condiție umilitoare pentru ca procurorii să facă percheziție informatică, deși toată aparatura electronică, de la computere la telefoane și medii de stocare, cd-uri, stick-uri, toate aceste dispozitive electronice se află în custodia instituției pe care o conduceți.

Abia după 70 de zile, DIICOT a reușit să le cloneze și, odată efectuată clonarea, acestea nu mai pot fi alterate în vreun fel. Însă percheziția poate dura între 4-8 luni pentru că sunt foarte mulți terra stocați în infrastructura informatică, sunt foarte multi saci cu documente ridicate care inca nu au fost desigilati.
Vă aduc în atenție faptul că au fost ridicate toate dispozitivele familiei noastre, întreaga aparatură de la firma la care lucram, de la angajați ai firmei, deci un număr foarte mare de dispozitive. Odată cu ridicarea calculatoarelor firmei, la pachet cu licențele aflate pe calculatoarele respective și cu baza de date a firmei, activitatea companiei a fost grav afectată și a condus la pierderea clienților și la concedierea angajaților. Firma respectivă și-a achitat toate obligațiile fiscale către statul român, are toate taxele și impozitele plătite la zi și nu are nicio calitate în acest dosar.
Am transmis mai multe solicitari către DIICOT pentru returnarea calculatoarelor firmei, astfel încât să reușim repornirea activității. De asemenea, am solicitat transmiterea dispozitivelor electronice folosite de copii mei și de familia administratorului firmei pentru că activitatea școlară a celor mici este afectată de lipsa acestora. Fiecare dintre aceste solicitări au rămas fără niciun răspuns.

Nu vreau să gândesc că sunteți părtaș la acest abuz, la încalcarea gravă a drepturilor omului, la încălcarea dreptului la aparare, la încălcarea dreptului la un proces echitabil, la încălcarea prezumției de nevinovăție. Consider doar că nu sunteți corect sau complet informat în ceea ce privește evoluția anumitor dosare aflate în coordonarea dumneavoastra.

Domnule Procuror Sef, ma tem că justiția nu își urmează cursul firesc în acest dosar. Urmarirea penală este o primă fază a procesului penal în care se poate confirma sau nu suspiciunea săvârșirii faptelor. Mă tem că dovezile și probele aflate în acest dosar nu constituie argumentele pentru a decide vinovăția sau nevinovăția unui om, nu constituie motive de arestare, iar prezumția de nevinovăție este grav încălcată.
Mă tem că justiția nu este independentă în acest dosar, ci urmează execuția oarbă a unor ordine. Mă tem că această măsură privativă de libertate este un mod de tortură psihică pentru a-l determina să recunoască faptele expuse de procurori, ceea ce ar fi un mod foarte comod de rezolvare a cazului. Printr-un acord de recunoaștere, dosarul nu ar mai fi public niciodată, în aparență făptașul ar fi fost prins, iar toată lumea ar fi mulțumită.
Însă, o astfel de declarație luată cu presiunea arestului preventiv, ar satisface oare înfăptuirea dreptății? Conform jurisprudenței CEDO, răspunsul este clar negativ.

„Umanitatea şi respectarea fiinţei umane, beneficiară a prezumţiei de nevinovăţie, trebuie să prevaleze în faţa dorinţei de a rezolva dosare cu orice preţ, cu economie de timp, de bani şi resurse”. (CEDO)
Mai mult, „CEDO recunoaște existența unei legături clare între prezumția de nevinovăție și alte drepturi aferente unui proces echitabil, în sensul că încălcarea drepturilor respective periclitează inevitabil și prezumția de nevinovăție: dreptul de a nu se autoincrimina, dreptul de a nu coopera și dreptul de a păstra tăcerea, precum și dreptul la libertate (și dreptul de a nu fi plasat în arestare preventivă).”

Dar eu sunt un simplu cetatean, domnule Procuror Sef. Eu am toate motivele să mă tem pentru că am primit numai semnale negative din partea instituțiilor abilitate să cerceteze speța în care este implicat soțul meu. Într-un sistem de drept în care repartizarea dosarelor se face aleatoriu pe principiul „la cine trebuie” nu îmi mai rămâne decât să apelez la invocarea divinității pentru ca, printr-o greșală a sistemului dosarul sotului meu să ajungă în fața unui judecator căruia să nu ii fie teamă să judece corect.
Dumeavoastră, în schimb, conduceți o instituție și aveți atât mijloacele necesare, cât și reponsabilitatea de a ajuta la aflarea adevarului și la înfăptuirea justiției, in mod corect. Am toată încrederea că dumneavoastră nu vă temeți, precum alte persoane aflate în funcții publice, de efectele aflării adevarului. Ar fi grav, Domnule Procuror Șef, pentru că atunci condamnați un om nevinovat să rămână în spatele gratiilor și îi luați dreptul la o aparare corectă, la un proces corect, daca se va ajunge la un proces. De asemenea, ați face o mare nedreptate și ați produce multă suferință nu numai lui, ci și familiei lui.

Domnule Procuror Șef,
Am îndrăznit vă adresez aceste rânduri pentru că am observat că, în numele opiniei publice, se cere arestarea unui om, în numele opiniei publice se motivează arestarea unui om. Cu toate acestea, în acest caz, am văzut foarte mulți formatori de opinie, foarte mulți jurnaliști cu experiență care își manifestau nedumerirea cu privire la arestarea lui Daniel. Multe voci din spațiul public se întreabă de ce se dorește ținerea în arest a lui Daniel. Mulți se întreabă ce lege a încălcat, unde este fapta penală săvârșită de soțul meu.Consider că aceste voci din spațiul public au dreptate să pună aceste întrebări.

Există o doză foarte mare de absurd și de abuz judiciar în cercetarea acestui caz. În dorința închiderii dosarului cu titlu de rezolvat, au fost comise foarte multe greșeli care au toate șansele să fie condamnate de CEDO. Dar până la soluția CEDO, în calitate de Procuror Șef al DIICOT, dumeavoastră aveți obligația profesională și legală să asigurați o urmarire penală, un proces legal și corect tuturor cetățenilor. Conștiința și profesionalismul trebuie să învingă orice temeri și sunt sigură că așa se va întâmpla până la urmă.

Am ales aceasta cale de adresare excepțională pentru că instituția pe care o conduceți nu mi-a răspuns la nicio solicitare vreme de 60 de zile, timp în care soțul meu, tatăl a doi copii, nu se află lângă familia lui, acolo unde îi este locul, ci este arestat abuziv și ținut abuziv în această stare degradantă.

Când un copil de șase ani îți spune plângând că ii este dor de tati și promite că va fi cuminte astfel încât tati să vină acasă, este foarte greu să îi explici de ce tati nu poate să fie cu el. Este sfasietor sa ii explic copilului ca tati nu este langa el in ziua in care implineste sase ani, desi aceasta era singura lui dorinta de ziua lui. Nu isi dorea jucarii, vroia ca tati sa fie langa el si astfel ar fi avut o zi fericita. Este greu să îi explic că, deși nu a făcut nimic împotriva legii, tatăl lui nu poate să fie cu noi. Nu pot sa le explic copiilor mei ca traim vremuri tulburi si suntem victimele ale unui sistem care actioneaza la comenzi, pentru ca imi doresc să am copii lângă mine, ca ei să trăiască și să lucreze în România. Vreau sa traim in aceasta tara, vreau această țară să fie un loc în care drepturile omului și ale cetățeanului sa fie respectate la fel cum se întâmplă într-un stat cu democratic.

Vă scriu pentru că am ajuns într-o situație disperată, în care nu mai am soluții și resurse pentru a mă lupta cu un sistem judiciar bolnav. Stă în puterea dumeavoastră să stopați abuzul pe care vi l-am descris. E drept, e vorba despre un singur abuz dintr-un șir lung. Sunt o mamă și o soție care vă adresează acest apel disperat, ca martor și victimă colaterală într-un proces abuziv.

Dumnezeu să vă dea putere să vă aplecați cu ochii limpezi și mintea curată asupra acestui caz și să procedați așa cum vă dictează legea și conștiința dumneavoastră, nu orgoliile și pasiunile altora.

Cu deosebită considerație și încredere,

Marinela Dragomir

EXPLOZIV! Hillary Clinton, reacție AGRESIVĂ, după ce a aflat că a pierdut alegerile în fața lui Trump | Ce povestesc apropiații despre comportamentul fostei candidate

hillary-clinton

Hillary Clinton a pierdut alegerile prezidențiale din Statele Unite în favoarea lui Donald Trump, asta după ce pe tot parcursul campaniei electorale, candidata democrată a fost prima în sondaje, scrie b1.ro

Detalii necunoscute până acum au ieșit la iveală după ce aceasta a aflat de rezultatul final al voturilor.

Potrivit serviciilor secrete, citate de presa americană, se pare că Hillary a început să țipe, să înjure și să arunce cu obiecte către cei toți care erau prezenți în camera de campanie.

„A fost o seară lungă și o campanie obositoare. Noi vom mai aștepta puțin pentru aflarea rezultatelor finale.”, a fost mesajul lui John Podesta, șeful de campaniei al lui Clibton în noaptea alegerilor.

Chiar dacă mesajul este unul decent, în care arată că sunt conștienți de înfrângere, în spatele cuvintelor se aflau lucruri mult mai grave.

Reacția lui Hillary Clinton după ce a aflat că a pierdut alegerile a fost una de necontrolat.

Ea a început să arunce cu obiecte prin cameră, să țipe la cei prezenți, fără să-și mai dea seama că nu avea ce face, iar comportamentul său era în zadar, scrie publicația American Spectator.

Criza de nervi pe care a avut-o a trecut în cele din urmă, ea recunoscându-și înfrângerea în fața lui Donald Trump.

Breaking News Dosarul „Microsoft 2” bubuie | Fostul ministrul Athanasiu, audiat. Alt fost director general al companiei, fost secretar de stat la Comunicaţii, urmărit penal

alexandru-athanasiu

Alexandru Athanasiu, ministru al Educației în perioada 2003-2005, a ajuns la DNA pentru audieri în dosar. El este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, conform digi24.ro

Tot astăzi, Ovidiu Artopolescu, fost manager al companiei Microsoft România şi fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor, a fost audiat la DNA.

El a fost director executiv la Microsoft România, în perioada 2004-2005, apoi a ocupat postul de general manager, iar din mai până în septembrie 2012 a fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, funcţie din care a demisionat.

În timp ce Ponta vânează „soros-işti”, prietena lui, Corina Creţu, defilează cu însuşi Soros | „Îi apreciez iniţiativele”

cretu-soros

Fostul premier Victor Ponta a declansat, in ultima perioada, o campanie de infierare a celor care au fost bursieri ai fundatiilor lui Soros ori care au primit finantari din partea acestora. Ponta sugereaza ca „sorosistii” sunt „tradatori”. Recent, prietena sa din PSD, Corina Cretu, a avut o intalnire cu insusi George Soros, caruia i-a laudat initiativele, scrie aktual24.ro

Victor Ponta i-a acuzat de mai multe ori pe cei din USR ca sunt „soros-isti”.

„Sistemul s-a hotarat sa isi faca propriul Partid – se numeste USR sau mai clar #UniuneaSalvatiSistemulSoros si Securitatea din Romania, iar acum ii ‘descopera’ si pe ‘specialistii’ care urmeaza sa salveze biata Romanie”, a scris Ponta pe Facebook.

Insa una dintre persoanele apropiate de George Soros este chiar prietena sa, comisarul european Corina Cretu. In urma cu un an, ea a avut o intalnire cu omul de afaceri, pe care l-a laudat calduros.

„Astazi am avut placerea sa ma intalnesc la sediul Comisiei Europene cu domnul George Soros, fondatorul si presedintele Fundatiei pentru o societate deschisa. In cadrul intalnirii, am reiterat rolul politicii de coeziune in ceea ce priveste sprijinirea integrarii romilor prin asigurarea accesului la educatie, la locuinte, precum si la servicii sociale si de sanatate”.

 

Cititi mai mult pe aktual24.ro

News Alert BOMBA Microsoft EXPLODEAZĂ în plină campanie | Fost director general al companiei, pus sub acuzare de DNA

silviu-hotaran-microsoft

Audieri şi acuzaţii noi în dosarul Microsoft. Un fost director al companiei, Silviu Hotăran, a fost chemat astăzi pentru lămuriri, iar procurorii l-au anunţat că este urmărit penal, conform digi24.ro

Silviu Hotăran a condus Microsoft România până în 2004 și ulterior între 2007-2008.

Procurorii DNA îl consideră suspect în cazul mitei date pentru un contract cu statul. Este vorba despre contractele încheiate în 2004 și prelungite în 2009 pentru închirierea de licențe Microsoft folosite în școli.

În acest dosar au fost condamnați definitiv ex-ministrul PDL Gabriel Sandu (3 ani de închisoare cu executare), fostul primar Gheorghe Ștefan (6 ani de închisoare cu executare) și oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae (2 ani și 4 luni de închisoare cu executare).

Aceasta este doar o parte a marelui dosar Microsoft. Cealaltă parte, disjunsă, îi privește pe numeroși foști miniștrii PSD și PDL. În acest caz încă nu a fost stabilit prejudiciul.

Ceilalți foști miniștri vizați și acuzațiile formulate:

* Ecaterina Andronescu, ministru al Educației în perioada decembrie 2000 – iunie 2003, decembrie 2008 – octombrie 2009, respectiv iulie 2012 – decembrie 2012, a fost acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Printre altele, aceasta ar fi aprobat bugetul pentru derularea programului SEI, respectiv pentru licențierea Microsoft, ar fi inițiat și avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care ar fi urmărit favorizarea firmelor Compaq și Siveco, ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme. Ca urmare ar fi fost achiziționate servicii și produse la prețuri peste valoarea pieței (licențe cu 30-40% mai scumpe, calculatoare și produse software la prețuri cu până la 50% mai mari). Pe 19 noiembrie 2014, Senatul a avizat cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru.

* Dan Nica, ministru al Comunicațiilor în perioada 2000-2004, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Acesta ar fi acționat similar Ecaterinei Andronescu. În plus, procurorii l-au acuzat că, în perioada aprilie-noiembrie 2004, ar fi pretins și primit o parte din suma de circa 20 de milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăți de tip off-shore, cu titlu de consultanță și asistență tehnică, aferentă contractului încheiat cu Guvernul României. În schimb, în baza influenței pe care o avea, Nica urma să asigure încheierea contractului în condițiile propuse de respectiva firmă. În cazul lui Nica, ancheta a fost îngreunată de faptul că DNA a trebuit să ceară avizul Parlamentului European pentru urmărirea penală a acestuia. În septembrie 2015, Comisia Juridică a PE a anunțat că-și declină competența în ceea ce privește ridicarea imunității fostului ministru PSD.

* Adriana Țicău, ministru al Comunicațiilor în perioada iulie-decembrie 2004, a fost acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Potrivit procurorilor, aceasta ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului Sistem Educaţional Informatizat şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. Pe 3 octombrie 2014, președintele Traian Băsescu a aprobat cererea DNA privind începerea urmăririi penale.

* Daniel Funeriu, ministru al Educației în perioada 2009-2012, a fost acuzat deabuz în serviciu. În baza notei semnate de acesta ar fi fost încheiat un contract de furnizare licențe pentru care Ministerul Comunicațiilor ar fi plătit 8,82 milioane de euro. Potrivit procurorilor, ar fi fost vorba de 179.259 de licențe, cu 72.990 mai mult decât calculatoarele compatibile existente în sistemul educațional. Și în cazul lui Funeriu, cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată în octombrie 2014.

* Alexandru Athanasiu, ministru al Educației în perioada 2003-2005, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Acesta ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului Sistem Educaţional Informatizat şi, respectiv, pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. Cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată tot în octombrie 2014.

* Mihai Tănăsescu, ministru al Finanțelor Publice în perioada 2000-2004, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. În plus față de ceilalți foști miniștri, acesta a fost acuzat că, în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit de la două persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers CA, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft. Și în cazul lui Tănăsescu, cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată de președinte în octombrie 2014.

* Șerban Mihăilescu, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003, a fost acuzat deinstigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă și spălare de bani. Acesta l-ar fi determinat pe un alt ministru să semneze două hotărâri de Guvern şi Contractul de licenţiere Microsoft în condiţiile pe care le negociase. Senatul a aprobat cererea privind începerea urmăririi penale pe 19 noiembrie 2014.

* Valerian Vreme, ministru al Comunicațiilor în perioada septembrie 2010 – februarie 2012, a fost acuzat de abuz în serviciu. Acesta ar fi încheiat contractul subsecvent de suplimentare a numărului de licenţe pentru şcoli, în baza căruia Ministerul Comunicațiilor a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro. Camera Deputaților a aprobat pe 13 octombrie 2014 cererea DNA privind începerea urmăririi penale împotriva sa.

DEZVĂLUIRI | Salarii triplate pentru şmecherii din sistem!

gabriel-oprea

Cu DNA-ul suflandu-le in ceafa, tot mai multi dintre initiatii sistemului au ajuns acum sa isi ia masuri de prevedere la limita paranoii, atunci cand este vorba „sa mance si gura lor ceva”. Asa ca, in multe structuri, s-a cam pus capat, desi cu mare regret, la privilegiile de care se bucurau sefii pana acum. Iata insa ca, in timp ce vechile „fratii” de chestori si generali au cam fost spulberate ca popicele, altele apar peste noapte in locul lor.

Iar de departe, situatia cea mai exploziva este cea de la Inspectoratul General de Aviatie din cadrul Ministerului de Interne, acolo unde, dupa cum „National” a dezvaluit in exclusivitate, se poate vorbi deja de un jaf generalizat. Lucru confirmat si de primele concluzii ale unui raport incendiar al celor care ancheteaza, printre altele, triplarea veniturilor celor de la conducere, intr-un singur an de zile. De asemenea, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, alte piste verificate acum se refera la presiunile facute de fostul vicepremier Gabriel Oprea pentru numirea pe functii a unor oameni de casa ai acestuia adusi de la Ministerul Apararii Nationale, „sarabanda” imputernicirilor succesive, aservirea Biroului de Control Intern si chiar, nu in ultimul rand, complicitatea unora dintre ofiterii DIPI sau a celor din corpurile de control la aceasta stare de fapt.

Si daca sunt luate acum in vizor si modul de acordare a decoratiilor, totusi, greul anchetei cade pe modurile de-a dreptul halucinante prin care au fost incarcati „fluturasii” de salarizare a unor smecheri din sistem cu cateva mii bune de euro pentru fiecare, luna de luna.

„Stapanii casutelor”

Iata ca, tocmai cand „ultimii mohicani” din cei care au invartit „casutele” cu organigrama structurilor apartinand Ministerului de Interne ani de zile cred ca se pun la adapost fugind la pensie, zilele acestea, ca sobolanii care parasesc corabia, o noua ancheta declansata in forta dupa dezvaluirile din „National” poate sa le dea peste cap planurile de retragere. Pentru ca, dupa cum sustin sursele noastre, prioritatea este acum sa se verifice „modul cum Gabriel Oprea a reusit sa il impuna la conducerea Insectoratului General de Aviatie pe generalul de flotila aeriana Ion Cristinel Reliu si daca demnitarul a obligat, prin amenintare, persoane cu functii de conducere din Ministerul de Interne sa accepte si sa semneze aceasta numire, desi cunosteau ca nu este legala si au incercat sa se opuna acestei numiri.” De asemenea, dupa cum reiese din documentele interne intrate in posesia noastra, se verifica si „cum a fost imputernicit timp de un an (de doua ori cate sase luni) pe functia de sef de stat major comandorul Colcigeanu Ion, avand in vedere suspiciunile ca acesta nu ar fi avut dreptul legal sa ocupe aceasta functie conform prevederilor din fisa postului (sa aibe ultimii trei ani calificativul foarte bine) si a faptului ca, in decembrie 2013, ofiterul a fost sanctionat, fiind retrogradat din functia de comandant al Unitatii Speciale de Aviatie Tulcea de catre un Consiliu de Judecata pentru „dezinteres in indeplinirea atributiilor si sarcinilor de serviciu si comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare”, masura care ar fi fost mentinuta in vigoare si de catre Curtea de Apel Bucuresti. In plus, tot in acest caz, alte fire duc spre rezolvarea misterului ce s-a intamplat cu plangerile penale care ar fi disparut ca prin minune, dupa instalarea la conducerea Inspectoratului General de Aviatie a oamenilor lui Gabriel Oprea. Iar „stapanii casutelor” din MAI vor avea de dat explicatii daca au semnat chiar ca primarul sau au „smenuit” din nou cu buna stiinta functiile de conducere.

„Umflatul fluturasilor”

Insa nu trebuie uitat ca aceasta ancheta a pornit dupa ce, luna de luna, cadre de conducere din cadrul „IGAV” au ajuns sa incaseze cate 300-400 milioane lei vechi, existand suspiciuni ca, in acest timp, veniturile trecute pe site-ul oficial erau disimulate. Astfel ca, acum se urmareste „verificarea foilor de zbor si stabilirea rolului fiecaruia in cadrul echipajului si timpilor efectivi cand acestia s-au aflat la mansa astfel incat timpii adunati de pe foile de zbor in baza carora s-au efectuat platile salariilor sa corespunda cu timpul inregistrat in Registrul de cronometraj”. Si asta pentru ca „sunt situatii cand, desi elicopterul nu are decat 2 locuri la mansa, in elicopter au participat la un singur zbor 6-8 piloti si 3-4 mecanici, conform acestui document”! O alta intrebare la care se cauta acum raspuns este „de ce se efectueaza incercari zilnice de 15-20 minute la elicopterul VIP, desi nu se efectueaza misiuni cu acesta precum si rolul fiecarui membru al echipajului, de exemplu Ion Cristinel Reliu si Machidon Laurentiu, desi la mansa sunt alti piloti sau la bord inca un inginer care participa la zbor”. Insa aceste „dublari” pe posturi poate reprezenta un bun mijloc de a se incarca fluturasele de salarii cu sume considerabile.  Pentru ca, dupa cum arata documentele, „ in anii 2015-2016 numarul mecanicilor si al inginerilor care semneaza fisele de reparatii s-a dublat fata de anul 2014, pentru acelasi tip de lucrari si cu aceeasi dificultate”. Iar daca toti acestia chiar ar participa efectiv la lucrari, atunci, fizic vorbind, pur si simplu nu ar avea loc nu doar in elicopter, dar nici macar in jurul sau. Insa asa, se pare ca toata lumea „papa” de pe ce se trece in actele unde, de altfel, mai figureaza efectuarea de lucrari specifice MSTA in fiecare zi, desi elicopterul VIP nu participa la misiuni. Asta in timp ce Unitatea Speciala de Aviatie Cluj Napoca nu are elicopter din luna martie iar Unitatile Speciale de Aviatie din Caransebes si Iasi nu au avut elicoptere pentru perioade de 20-25 de zile, desi existau elicoptere disponibile. Dar care au fost tinute la Bucuresti, sa zboare sefii cu ele, ca sa-si umfle veniturile, unele cu mult mai mari decat cele ale salvatorilor SMURD care chiar isi pun propriile vieti in pericol in fiecare zi.

„Nasul si cu finul”

Ancheta pare sa vizeze insa si „bucataria interna”, ramanand de vazut daca pozitia suspectata ca prea „toleranta” a ofiterului DIPI de obiectiv s-ar putea datora faptului ca fiica nasului sau de cununie este inginer tocmai la Inspectoratul General de Aviatie si beneficiaza de un venit lunar considerabil. Asta in timp ce nasul sau ar fi fost imputernicit de catre Colcigeanu pe functia de sef birou Control Intern, adica direct subordonat, pana cand a iesit la pensie in detrimentul altui ofiter care se afla deja pe aceasta functie!

 

Sursa: national.ro

Ion Cristoiu | Nimic nou sub soare. De la Călăul Tito la Amenințătorul Putin

vladimir putin

Printre alte minunăţii din Istoria proletcultismului m-am ocupat şi de ceea ce s-a numit Războiul angajat de creaţia literar-artistică românească împotriva regimului Tito din Iugoslavia.
Transpunere în realitatea social-politică mai întîi şi în realitatea literar-artistică de la noi, după aceea, a Rezoluţiei Biroului Informativ din noiembrie 1949, „Partidul Comunist din Iugoslavia în mîinile unor asasini şi spioni,” implicarea literaturii în Războiul cu Titoismul atinge una dintre culmile aiurelii prin romanul lui Alexandru Jar, La Borna 203, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti 1951.

Borna 203 se ridică pe fîşia de graniţă dintre Vîrşeţ şi Timişoara, nu departe de şoseaua Timişoara-Belgrad. Cînd se petrece acţiunea romanului, circulația pe șosea fusese întreruptă printr-un gard de sîrmă înghimpată.
Fîşia de graniţă cu Iugoslavia e păzită de un pichet de grăniceri. A păzi graniţa, chiar şi în comunism, e o misiune dificilă, dar în nici un caz ieşită din comun.
Dacă ar fi să credem romanului lui Alexandru Jar, paza graniţei dintre România comunistă şi Iugoslavia căzută în mîinile „Banditului Tito” e o misiune cu vădite note halucinante.
Pare că dincolo de graniţă nu e o altă ţară, fie ea şi duşmană, izvorîtoare de spioni, nu e nici măcar o altă lume, ci un tărîm fantastic, populat de primejdii majore, în cuprinsul căruia pînă şi normalul vieţii de fiecare zi capătă înfățișări terifiante. Soldatul Ion Opaiţ, cel care deschide acţiunea romanului, trimis să-și facă stagiul militar la Pichetul de la Borna 203, încearcă, la primele imagini ale locurilor de dincolo de graniţă, trăiri tulburătoare:

„Ostaşul rămase neclintit, cu ochii spre ţara de dincolo. Vorbele sergentului major îi strecuraseră în suflet bănuiala. Scotoci cu privirea lanurile, porumbiştile, oamenii care prăşeau. Se opri întrebător asupra acelora. Parcă nu ţineau ţărăneşte cozile sapelor; şi feţele le erau bărbierite, albe… Poate că se înşeală şi sînt totuşi ţărani. Poate…
– Nu par a fi ţărani, cei de-acolo… spuse, mai mult pentru sine, ostaşul Opaiţ. Întoarse pe jumătate capul şi văzu că şi sergentul major îi privea cercetător.

Frasin părea să nu fi auzit vorbele ostaşului. Ochii i se îngustară de atenţie încordată. Aruncă o privire spre vîrful observatorului. Grănicerul de sus avea binoclul îndreptat spre acelaşi punct. Spuse în şoaptă:
– Ai învăţat ceva la instrucţie, la cazarmă. Nu par a fi oameni cumsecate, cei de dincolo.

Opaiţ izbucni bucuros că nu se înşelase:
– Or fi nişte spioni!

Sergentul major tresări. Spuse înnăbuşit, însă sever:
– Mai încet! N-ai învăţat la cazarmă că pe frontieră se vorbeşte numai în şoaptă şi mai mult se tace?
– Da, tovarăşe sergent major! murmură Opaiţ, roşindu-se. Îşi controlă ţinuta; se găsea, doar, pe frontieră.”

23-26 iunie 1956. Iosif Broz Tito întreprinde o vizită triumfală la Bucureşti, în fruntea unei delegaţii de partid şi de stat.
Se ţin cuvîntări incandescente despre prietenia româno-iugoslavă (catalogată ca veşnică!), se încheie acorduri istorice.
Călăul Tito e acum Marele nostru prieten!
E un proces început, în 19 iunie 1954, cînd, urmare a unei propuneri venite despre Bucureşti, Belgradul acceptă normalizarea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.
Cartea lui Alexandru Jar e retrasă din librării şi din biblioteci.
Toţi cei care semnaseră articole, proze, poezii, piese de teatru despre Călăul Tito îşi scot discret din Bibliografie producţiunile respective.
Între timp, Alexandru Jar fusese exclus din Uniunea Scriitorilor pentru abateri la spiritul revoluţionar. (Din proletcultist devenise un soi de disident!)
Dacă ar fi fost în activitate, mai mult ca sigur ar fi scris un roman în care soldatul Opaiţ se uită cu dragoste dincolo de graniţă, unde nu mai dau cu sapa spionii, ci oamenii muncii iugoslavi înfrăţiţi cu oamenii muncii români.

Alegerile prezidenţiale din Bulgaria şi din Republica Moldova au propulsat în prim-plan teza României încercuite de Ruşi.
E o teză asumată și susținută de politicieni (cei din PNL și din USR) și de jurnaliști din Divizia Presă.
Potrivit acestei teze, România nu se mai învecinează cu Bulgaria, Moldova, Serbia, Ungaria şi Marea Neagră, ci cu Federaţia Rusă.
O Federaţie Rusă din cuprinsul căreia traversează fruntariile noastre patriotice spioni, agenți de influență, propagandă dușmănoasă.
Nu va trece mult și dinspre Federația Rusă vor veni tancuri , ba chiar și rachete nucleare, ca să pună la încercare Mărețul Scut de la Deveselu.

Iugoslavia devenise cuibul de spioni și de asasini din cauza lui Tito.
Locul lui Tito a fost luat, în propaganda moldo-valahă, de Putin.
Lui Tito i se spunea Călăul Tito.
Lui Putin i se spune Agresorul Putin.
Din cauza Agresorului Putin, România e pîndită de jur-împrejur numai și numai de Pericolul rus.
Înconjurarea României de către Rusia e văzută ca urmare a venirii la putere în Bulgaria, Ungaria, Serbia, R. Moldova a unor regimului pro-ruseşti.
Prin ele, Rusia se uită la România cu ochi flămînzi, aşteptînd doar clipa cînd s-o înfulece.
Desigur, în Ucraina e un regim pro-Vest, dar avînd în vedere că e un regim şubred, pe teritoriul Ucrainei pot veni în orice clipă, cîntînd Katiușa, Armatele ruseşti.
Despre Marea Neagră nici să nu mai vorbim. Dat fiind că ea e Lac Rusesc, România se învecinează şi în partea asta cu Federaţia Rusă.

Soldatul Opaiț avea de păzit de spioni doar granița dinspre Vest cu Iugoslavia.
În rest, Republica Populară Română avea numai vecini de treabă, ba chiar amici.
Dacă ar trăi azi, soldatul Opaiț ar avea o misiune infernală.
Ar trebui să păzească de spioni toate granițele României!

Regimul Titoist avea la Bucureşti o coloană a V-a.
Între 1949-1953, cei suspectați a fi din coloana a V-a a Călăului Tito erau arestaţi şi trimişi la stuf în Deltă.
Potrivit propagandei anti-ruseşti din zilele noastre, şi Moscova are o coloană a V-a la Bucureşti.
E întruchipată de PSD.
Desigur, vremurile s-au mai îmblînzit.
Cei din coloana a V-a nu mai sînt pasibili de trimis la puşcărie.
Locul trimisului la puşcărie l-a luat votul dat PNL.
Daţi votul PNL! – spune Propaganda, pentru ca România să fie salvată de pericolul rusesc.

În 1956, Iugoslavia a devenit prietena României, deoarece devenise între timp prietena URSS.
Acum, Rusia e duşmana României, deoarece e duşmana Americii.
Ce ne facem însă dacă Rusia devine amica Americii?

 

Sursa: cristoiublog.ro

„Generația de Aur s-a reunit să ne aline suferința”! Soția lui Didi Prodan, mesaj CUTREMURĂTOR după înhumarea fostului jucător | „Aceasta este moștenirea pe care ne-o lasă”

Vestea dispariției lui Daniel Prodan a venit ca un șoc pentru toți cei care l-au cunoscut. Chiar dacă tuturor le va fi greu fără fostul fotbalist, fie că vorbim de prieteni sau de fani, nimeni nu îi va simți mai mult lipsa ca familia sa. Fostul fotbalist al Generației de Aur a fost înmormântat sâmbătă, iar alături de soția și copiii săi au fost toți prietenii.

La o zi distanță de la tristul eveniment, soția lui Didi, Licinia Prodan a ținut să le mulțumească tuturor celor care au fost alături de familie, conform b1.ro

Printr-un mesaj transmis prin jurnalistul Dorin Chioțea, soția lui Prodan a vorbit despre tragedia care s-a întâmplat și a vrut să nu-i omită pe toți cei care au pus umărul spre a oferi ajutor.

licinia-prodan

„În aceste zile în care sufletul iubitului nostru soț, tată și frate Daniel Prodan s-a ridicat la ceruri, viețile noastre s-au schimbat pentru totdeauna. Suntem mâhniți, bonomia lui ne va lipsi și o vom căuta mereu. Dorul nu ne va fi ostoit de nimic, la fel și durerea.

Totodată, se cuvine să aducem mulțumiri tuturor celor care ne-au arătat că nu suntem singuri. Le-am văzut lacrimile, le-am simțit compasiunea; am parcurs multe mesaje de solidaritate. Toate au contat pentru noi. Generația de Aur a fotbalului românesc s-a reunit să ne aline suferința. Sportivi, artiști, jurnaliști, fani și admiratori, prieteni și rude venite de departe ne-au dovedit că Didi a fost iubit și respectat, că pasiunea, ambiția și munca sa onestă au contat pentru mulți. Aceasta este moștenirea pe care ne-o lasă tuturor, alături de zâmbetul său cald și sincer.

De asemenea, ținem să ne exprimăm recunoștința specială pentru ajutorul și eforturile deosebite din aceste zile ale unor apropiați:

Fam Mihalache Dumitru,

Fam Marin Anton,

Fam Sandu Mircea,

Fam Panduru Basarab,

Fam Moldovan Viorel,

Fam Popescu Gheorghe,

Fam Hagi Gheorghe,

Fam Lăcătuș Marius,

Fam Gâlcă Constantin

Fam Protopopescu (Pelicanu),

Fam Ilie Adrian,

Fam Răducioiu Florin,

Fam Contra Cosmin,

Fam Stoichiță Mihai,

Fam Dumitriu Dumitru,

Fam Matache Razvan,

Fam Oțelea Iulian,

Bogdan Stelea,

Miodrag Belodedici,

Iulian Miu.

Familia”, a spus soția lui Didi Prodan, potrivit postării lui Dorin Chioțea, de pe Facebook.

TOP STORY: O poveste demnă de un film cu spioni | Miliardarul – fantomă în vârstă de 80 de ani

max-liebermann-painting-from-cornelius-gurlitt

În data de 3 noiembrie în anul 2013, într-o zi de duminică, omenirea a primit o veste ce a zguduit lumea picturii și a artei. Într-un apartament desuet din orașul german München au fost găsite peste 1500 de capodopere de artă semnate de pictori celebri, de la Picasso până la Monet. Articolul publicat în ziarul german Focus a incins internetul, devenind viral, și bineînțeles, a fost preluat, în scurt timp, de toată presa internațională.

Însă povestea începe într-o zi de toamnă din 2010 când un simplu control vamal feroviar la un tren ce se deplasa din Germania spre Elveția avea să se transforme intr-o descoperire impresionantă. Vameșilor le-a stârnit curiozitatea un bătrânel de 80 de ani, care nu a declarat un surplus de 1000 de euro fata de suma legală de tranzit de 8000 de euro. Dar vameșii au hotărât să efectueze o verificare minuțioasă, iar ceea ce au descoperit e demn de un scenariu de film cu spioni.

În primul rând, nu a fost găsită nicio informație la inspectoratul fiscal referitoare la venitul său sau sursa de venit, nu avea și nici nu a avut vreodată asigurare medicală, nu figura nici în baza de date a asigurărilor sociale, practic autoritățile nu dețineau informații clare despre acest personaj. Astfel, organele competente au obținut un mandat de cercetare a locuinței cu scopul de a identifica venitul nedeclarat. Într-un modest apartament a cărui chirie ajungea la 650 de euro, un preț mic pentru orașul München, printre conserve și lucruri în paragină, în debara a fost găsită o impresionantă colecție de picturi în număr de peste 1500. Picturi din secolele 19 și 20 semnate de pictori ca: Edgar Degas, Auguste Renoir, Henri Matisse, Pablo Picasso, Marc Chagall, Edward Munch, Otto Dix, Max Beckmann, Franz Marcau, au fost confiscate până la rezolvare acestui caz de către organele competente. Valoarea operelor identificate ajungea la 1 miliard de euro. În aceeași colecție au fost descoperite 300 de picturi care fac parte din ,,colecția de artă degenerativă”. O colecție organizată de Adolf Hitler pentru a ,,lumina” lumea referitor la picturile care în opinia lui influențau negativ și aveau un rol degenerativ asupra omenirii. Aceste picturi erau considerate pierdute.

gurlitt-collection-salzburg

gurlitt-collection

Bătrânelul se numea Cornelius Gurlitt. Nu era un personaj faimos, în schimb tatăl său fusese o personalitate care a reușise să se remarce în lumea artei. Hildebrand Gurlitt a fost un critic de artă, un comerciant iscusit de picturi și director al Muzeului de Artă din orașul german Zwickau. El a fost concediat în urma presiunilor societății și a mediei pentru organizarea expozițiilor cu picturi moderne. Atunci, Hildebrand s-a mutat în Hanovra unde se ocupa cu comerțul de artă.

hildebrand-gurlitt

Însă cunoștințele sale au atras atenția rapid Reich-ului, care l-a solicitat să facă parte din comisia de vânzare a operelor confiscate considerate a fi degenerative. Pentru că era o muncă delicată, iar cunoștințele sale erau unice, a reușit să păstreze câteva din colecțiile ce urmau a fi comercializate peste hotare, astfel a apărut și mica colecție în apartamentul respectiv. În anul 1945, în urma interogării de către ofițerii americani, Gurlitt a declarat că toată colecția a fost distrusă în urma bombardării orașului Dresda. În anul 1965, în vârstă de 61 de ani,  Hildebrand Gurlitt a murit într-un accident auto.

Ce a urmat?

S-a încercat identificarea proprietarilor acestor opere înainte de a fi confiscate, găsirea urmașilor direcți ai acestor proprietari și stabilirea legăturilor necesare. Un volum de muncă imens, anevoios și complicat, având în vedere că actele și documentele de proprietate necesare pentru demonstrarea proprietății au fost în mare parte distruse.

Totuși o parte din această colecție incredibilă i-a rămas lui Cornelius Gurlitt, în valoare de 846.000 de euro. Între timp bătrânul a murit în 2014.

Întrebarea care rămâne este dacă nu cumva mai sunt și alte colecții ascunse pe undeva?

 

Sursa: eustiu.com

Răspuns FABULOS al lui Leon Dănăilă când a fost întrebat dacă l-ar OPERA pe Liviu Dragnea | „Am operat și boschetari, am operat și criminali” Video

leon-danaila

Leon Dănăilă i-a impresionat pe toți cei 600 de participanți la întâlnirea PNL de la Botoșani. Una dintre întrebările ce i s-au adresat, conform stiripesurse.ro, a fost dacă l-ar opera pe președintele PSD, Liviu Dragnea.

”Pentru mine nu există politicieni, nu-i întreb: ce politică ai? La mine oamenii sunt toți la fel, îi operez pe toți la fel, indiferent dacă este PNL-ist, PSD-ist sau din alt partid. Eu am operat oameni foarte mari, miniștri, prim-miniștri, am consultat președinți de stat, nu din țară de la noi. Am operat din mas-media majoritatea, am operat boschetari și am operat și criminali cu aceeași corectitudine. Pentru mine contează omul și acest lucru mă va ghida cred și în continuare, să lupt pentru binele omului”, a spus Leon Dănăilă în timpul conferinței, conform Botoșăneanul.

Academicianul crede că, în principiu, și celelalte partide doresc binele României, dar că diferă metodele de aplicare și ”aici trebuie cernute anumite lucruri și trebuie văzut a cui idei sunt mai bune”.

Neurochirurgul originar din Darabani a fost premiat de trei președinți ai României: Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

Comoara de la mâna Regelui Mihai | O minunăţie elveţiană care valorează 11 milioane de dolari

regele-mihai

Una din bijuteriile de suflet ale Regelui Mihai este un ceas Patek Phillipe 1518, un model care a fost fabricat in doar 4 exemplare si are o valoare uriasa, scrie national.ro

Regele Mihai apare intr-o fotografie din tinerete purtand acest ceas rarisim. Mult mai taziu, acum cativa ani, se pare ca un asistent de-al regelui a reafirmat faptul ca minunatia elvetiana este inca in posesia Suveranului  si a declinat o oferta a Casei de licitatii Christie’s din New York.

regele-mihai-ceas

“Probabil ca nu se va desparti niciodata de aceasta bijuterie”, se pare ca ar fi zis asistentul Majestatii Sale. Zilele trecute, un exemplar ca al regelui s-a vandut la o licitatie de la Geneva, unde sapte colectionari s-au razboit pentru el. Pretul cu care a fost adjudecat a fost de 11 milioane de dolari, un record absolut pentru un ceas. Spre deosebire de ceasul vandut la licitatie, modelul regelui are bratara din piele si nu din otel.

Ne puteți găsi și pe:

118,331FaniÎmi place
3,743AbonațiAbonați-vă