Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, spune ca a incheiat reorganizarea institutiei pe care o conduce si ca pana la finalul mandatului acestui guvern vor fi privatizate companiile din portofoliul Ministerului Economiei, cu exceptia unor societati din aparare, informeaza Mediafax.

Reorganizarea ministerului o trec la categoria obligatii. (….) Reorganizarea ministerului a fost incheiata astazi, iar saptamana viitoare va fi inaintata Guvernului”, a afirmat Vosganian intr-o conferinta de presa.

Recent, companiile din sectorul energiei aflate in portofoliul OPSPI, care reprezinta principalul activ al Oficiului, au fost trecute din coordonarea lui Vosganian in cea a ministrului delegat pentru Energie, Constantin Nita (PSD), care a primit si sefia unui departament.

Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie detine in portofoliu pachetul majoritar sau actiuni minoritare la 94 companii din domeniul petrolier, gazelor, electricitatii si resurselor minerale, printre care Romgaz, Transgaz, Petrotrans, Termoelectrica, complexele energetice Oltenia si Hunedoara, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, CN Huilei, SNLO, CN Uraniului, Minvest, AN Apele Minerale, Salrom, SN Carbunelui, Cuprumin, RA Activitati Nucleare (unde statul este actionar majoritar), OMV Petrom (unde Ministerul Economiei detine 20,6% din actiuni), Oil Terminal (59,6%), Conpet (58,7%), GDF Suez Energy (37%), EON Gaz Distributie (37%), EON Gaz Romania (37%), Enel Distributie (23-24% in functie de filiala), Enel Energie (36%), CEZ (18-37% in functie de societate).

La acestea se adauga 16 institute de cercetare in domeniul energiei, cu un bogat patrimoniu imobiliar.

Dintre aceste companii, o parte ar urma sa fie privatizate sau listate pe piata de capital, asa cum Guvernul s-a angajat fata de Fondul Monetar Internatiuonal (FMI) si Comisia Europeana (CE). Printre companiile care ar trebui privatizate in acest an se numara Cupru Min, Oltchim, Complexul Energetic Oltenia, Electrica, Complexul Energetic Hunedoara.

Pe langa privatizari, Guvernul a promis de mai multe ori FMI si CE ca va lista la bursa pachete minoritare din Hidroelectrica (10%, dupa iesirea din insolventa), Romgaz (10%, cel tarziu in octombrie), Transgaz (15%) si Nuclearelectrica (10%).

Ministrul Economiei mai are un cuvant de spus doar in cazul celor 28 de companii din industria de aparare, industria constructoare de masini, precum Romarm, Oltchim, Plafar, Carfil (unde statul mai detine 35% din actiuni), Metrom (3,7%), UM Cugir, UM Mija, UM Sadu (13,5%), Uzina Automecanica Moreni (12,1%), Pirochim Victoria, Avioane Craiova, Romplumb (45%), Santierul Naval Mangalia, IAR Brasov, Romaero, Santierul Naval 2 Mai.

Prognozele şi ţintele macroeconomice ale Guvernului pentru următorii trei ani s-au înrăutăţit semnificativ. În plus, România nu mai are ca obiectiv o dată certă pentru aderarea la moneda euro. Toate cifrele apar pe larg în programul de convergenţă pe care guvernul l-a dat publicităţii.

Prognozele Guvernului pentru următorii trei ani s-au înrăutăţit semnificativ, iar aderarea la moneda euro ar putea fi amânată pentru 2020.

PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ 2013-2016

S-A REDUS PROGNOZA DE CREŞTERE ECONOMICĂ
2013- de la 3,1% la 1,6%,
2014 – de la 3,6% la 2,5%
2015 – de la 3,9% la 2,8%.
sursă: Guvernul României

INFLAŢIA TREBUIE ŢINUTĂ PE LOC
mai 2012: 1,79%
decembrie 2012: 5,65%
martie 2013: 5,25%
sursă: insse.ro, Guvernul României

ANGAJĂRILE RĂMÂN BLOCATE
2013: 1 angajare 7 plecări
+ contracte de performanţă
sursă: Guvernul României

ADERAREA LA ZONA EURO
2012: 2015 – obiectiv ţintă
2013: 2020 – dată posibilă
sursă : guvernul României

Guvernul va transmite Comisiei Europene (CE) un program de convergenţă care nu va mai include, însă, spre deosebire de ultimii ani, o ţintă pentru adoptarea monedei euro, au declarat surse oficiale.

„Nu va mai fi o dată fixă, iar programul de convergenţă va include din nou o astfel de ţintă atunci când România va îndeplini criteriile reale”, au arătat sursele.

La începutul anului, premierul Ponta a anunţat că intrarea României în zona euro în 2015 nu mai reprezintă o ţintă credibilă, dar obiectivul nu trebuie abandonat, orizontul pentru finalizarea acestui proces fiind acum în jurul anului 2020.

Aderarea la zona euro: deficit, datorie, inflaţie

Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi Programul de convergenţă 2013-2016, document care estimează principalele date cu care executivul va lucra în 2013, precum şi aşteptările din viitorul mediu la care se va raporta.

Documentul este destinat şi Comisiei Europene.

În Programul de convergenţă 2013, Guvernul nu mai avansează o dată certă de aderare la zona euro, aşa cum făcea până acum, când se angaja la obiectivul 2015 de adoptare a monedei unice.

”Angajamentul de adoptare a monedei euro este menţinut pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergenţă”, se arată în noul Program de convergenţă.

Dintre criteriile de aderare, inflaţia pune cele mai mari probleme autorităţilor române.

Deficitul bugetar a soborât în anul 2012 sub pragul de 3% din PIB, statuat de criteriile Maastricht, situându-se la valoarea de 2,9%. pentru 2013, Guvernul ţinteşte un deficit bugetar de 2,4% din PIB, iar pentru următorii trei ani, de câte 2% din PIB.

În privinţa deficitului structural, Guvernul susţine că acesta va scădea de la 2,4% în 2012, la 1,2% în anul 2013, pentru ca ulterior să se atingă obiectivul de maximum 1% deficit structural – limită impusă statelor aflate în program de asistenţă internaţională, care au adoptat noul Compact fiscal al UE.Şi datoria publică se menţine sub pragul de 60% al criteriilor Maastricht, deşi se află în creştere.

În 2012, datoria publică a fost de 37,8%, iar pentru 2013 se prognozează o datorie de 38,6%.

Criteriul inflaţiei, pentru aderarea la zona euro, se dovedeşte cel mai greu de atins, însă BNR promite continuarea măsurilor pentru atingerea durabilă a unei ţinte staţionare de ţintei de 2,5 % ± 1 punct procentual.”În perioada următoare, inclusiv pe orizontul mediu de timp, provocarea majoră a politicii monetare va continua să o constituie ancorarea solidă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi atingerea durabilă a ţintei de 2,5 la sută ± 1 punct procentual (compatibilă cu definiţia de stabilitate a preţurilor pe termen mediu în economia românească), simultan cu evitarea prejudicierii potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu printr‐o potenţială accentuare a impactului contracţionist anticipat a fi exercitat asupra activităţii economice de alţi factori interni şi externi”, se arată în Programul de convergenţă, la capitolul rezervat BNR.

Programul de convergenţă 2013-2016: Datele pe care-şi face socotelile guvernul (via cursdeguvernare.ro)

Prognozele şi ţintele macroeconomice ale Guvernului s-au înrăutăţit semnificativ în Programul de convergenţă 2013-2016 faţă de ediţia de anul trecut a documentului.

Astfel, în varianta din anul 2012 a Programului de convergenţă, creşterea economică pentru anul 2012 era estimată la 1,7%, în timp ce în varianta 2013 apare o creşetere economică pe anul trecut de 0,7%.

Procentul de 0,7% pentru creşterea economică din anul 2012 a fost anunţat în 4 aprilie 2013, de Institutul Naţional de Statistică. În schimb, marţi, FMI a prezentat pentru România o creştere economică de 0,3% în anul 2012, această valoare folosind, probabil, date neactualizate transmise cu mai mult timp în urmă de autorităţile române.

Faţă de Programul de convergenţă ediţia 2012, documentul din 2013 înrăutăţeşte prognoza de creştere economică de la 3,1% la 1,6%, pentru 2014 – de la 3,6% la 2,5%, iar pentru 2015 – de la 3,9% la 2,8%.

În raportul World Economic Outlook, prezentat marţi de FMI, România figurează cu o prognoză de creştere economică de 1,6% în 2013 şi de numai 2% în 2014.

Politica salarială din sectorul public

Guvernul transmite Comisiei Europene că va menţine în anul 2013 restricţiile de angajare a unei persoane la 7 posturi eliberate în sectorul bugetar, iar în plus va introduce contracte de performanţă în ministere şi în companiile de stat.

În privinţa măsurilor de reducere a cheltuielilor, Guvernul menţionează în Programul de convergenţă 2013-2016, adoptat marţi, ”Introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice si companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat)”.

De asemenea, pentru reducerea persoanlului bugetar, Guvernul spune că menţine în anul 2013 restricţiile la angajare după regula încadărării unui singur salariat nou la 7 posturi eliberate dintr-o instituţie publică.

”În ceea ce priveşte politica privind ocuparea posturilor vacante din instituţii şi autorităţi publice, aceasta se menţine în continuare restrictivă, în sensul că se poate ocupa numai un post din şapte care se vacantează”, se arată în noul Program de convergenţă.

Pentru anul 2013, Guvernul a avut în vedere finanţarea unui număr maxim de posturi în sectorul bugetar de 1.187.000.

De asemenea, se menţine măsura neacordării de tichete de masă, tichete de vacanţă şi tichete cadou la personalul din sectorul bugetar.

Cu toate acestea, pentru anul 2013 este prevăzută o creştere nominală cu 6,3 miliarde de lei a cheltuielilor de personal, faţă de anul 2012, şi cu 14,8 miliarde de lei a totalului cheltuielilor bugetare.

Premierul Victor Ponta şi ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, au declarat recent că Guvernul are în vedere relaxarea restricţiilor de angajare în administraţia locală şi centrală, astfel încât să poată fi încadrată o persoană la un singur post eliberat.

Şeful Bundesbank: Europa ar putea avea nevoie de 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor

Europa ar putea avea nevoie de până la 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor, iar o soluţie pe termen lung va veni doar după ce politicienii vor renunţa să se mai bazeze pe Banca Centrală Europeană (BCE) şi vor implmenta reforme structurale, a declarat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann.

BCE ar putea reduce dobânda de politică monetară, dacă datele macroeconomice susţin o astfel de decizie, a sugerat Weidmann, într-un interviu pentru Wall Street Journal. O diminuare a dobânzii cheie nu ar schimba, însă, evoluţia economică a blocului euro, a afirmat Weidmann.

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au verificat 370 de puncte de lucru ale societăţilor bancare în privinţa respectării prevederilor legale la încheierea contractelor de credit de consum, cu sau fără ipotecă, aplicând 86 de amenzi contravenţionale în valoare totală de 919.000 lei, se arată într-un comunicat ANPC.

Totodată, băncile au primit 47 de avertismente şi au fost dispuse măsuri de remediere în termen de 15 zile a deficienţelor constatate.

„Există bănci care nu prezintă în oferte sau chiar în contracte toate costurile pentru serviciile prestate. Ţinând cont de perioada economică pe care o parcurgem şi de dificultăţile financiare pe care le avem toţi în a returna creditele, serviciile financiare trebuie să fie transparente, fără ambiguităţi ce pot submina încrederea consumatorilor. Acţiuni de control vor avea loc ori de câte ori este necesar”, a declarat preşedintele ANPC, Bogdan Cristian Nica.

Acţiunea de control tematică a ANPC a avut loc, la nivel naţional, în perioada 18 – 23 februarie 2013.

În relaţia cu băncile, ANPC le recomandă consumatorilor să obţină informaţii complete referitoare la condiţiile de creditare, să compare ofertele de pe piaţă şi să reţină că „orice depozit sau credit funcţionează prin intermediul unui cont curent ale cărui costuri de administrare se adaugă celor aferente creditului”. Totodată, la lichidarea creditului, consumatorul ar trebui să solicite băncii emiterea unui document care să ateste stingerea tuturor obligaţiilor dintre părţi.