Liderul PNL, Puiu Hasotti a afirmat ca nu este foarte incantat de o fuziune a PNG cu PNL, dar a spus ca o decizie in acest sens ar putea fi luata dupa alegeri.

„Aveti dreptate cand puneti punctul pe fuziunea dintre Partidul National Liberal si domnul Gigi Becali, pentru ca pana la urma PNG-ul se confunda cu dansul. Nu stiu ce am putea castiga sau ce am putea pierde in urma fuziunii cu PNG-ul si in urma venirii domnului Becali in PNL”, spune Hasotti, citat de RFI.

Ministrul Culturii afirma ca nu ar fi foarte incantat de un demers de acest gen: „Personal, dar e o chestie spusa la rece si pe picior, nu as fi foarte incantat de un asemenea gest politic din partea PNL, care sigur, se poate intampla sau nu se poate intampla. Eu cred ca negocierile, decizia trebuie luata dupa alegerile parlamentare”.

„Sigur ca voi avea si eu un vot, imi voi spune si eu un punct de vedere. In situatia in care partidul va hotari altfel, nu voi comenta in nici un fel, nu-mi voi exprima nemultumirea decat in cadrul partidului. Dar repet, asa la o privire rapida, as inclina sa nu fiu de acord cu o astfel de fuziune”, conchide Puiu Hasotti.

Europarlamentarul George Becali a sustinut, intr-o interventie la RTV, ca in urma cu trei-patru zile a avut o intalnire cu presedintele PNL, Crin Antonescu, pentru a discuta despre fuziunea PNG cu PNL.

El a relatat ca i-ar fi spus liderului liberal ca poate veni in PNL pentru statutul de simplu membru de partid, urmand ca sediul in valoare de 1 milion de euro sa intre in proprietarea PNL.

Dupa ce a fost amanat un verdict in 4 octombrie, este de asteptat azi ca judecatorii Curtii de Apel Bucuresti sa solutioneze recursul unora dintre “baietii destepti” fata de intrarea Hidroelectrica in insolventa.

Recursurile impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti din 20 iunie au fost depuse de companiile Alpiq RomIndustries si Alpiq RomEnergie precum si de sindicatul Hidrosind.

Reprezentantii Alpiq Romenergie si Alpiq Romindustries au sustinut in instanta, in urma cu o saptamana, ca Hidroelectrica avea profit in momentul declararii procedurii de insolventa, dar ulterior demararii acestei proceduri Consiliul de Administratie al companiei de stat a emis un alt document, in care s-au luat in calcul debite pe 30 de ani.

Reprezentantii Hidrosind considera ca recursurile trebuie admise pentru ca angajatii sa-si poata primi in continuare salariile, in vreme ce administratorul judiciar a solicitat mentinerea deciziei Tribunalului.

Remus Borza, seful firmei Euro Insol (administratorul judiciar al Hidroelectrica) preciza intr-un comunicat ca „in situatia in care Curtea de Apel Bucuresti va admite recursurile ‘baietilor destepti’, hotararea de deschidere a insolventei Hidroelectrica va fi anulata, cu consecinta repunerii partilor in situatia anterioara, deci a reactivarii contractelor bilaterale incheiate cu cei zece traderi.

Avand in vedere ca la 20 iunie 2012 obligatiile contractuale asumate de Hidroelectrica totalizau 19,8 TWh si ca productia din 2012 nu va depasi 12 TWh, in conditiile de seceta prelungita, societatea va fi in imposibilitate de a-si indeplini obligatiile contractuale, cu consecinta intrarii in faliment”.

Organizatia non-guvernamentala FAIR-PLAY, fondata de primarul Constantei, Radu Mazare a avut la referendum nu mai putin de 492 de observatori in intreaga tara, sub titulatura de reprezentanti ai societatii civile, se arata pe site-ul Biroului Electoral Central. Fundatia e finantata de la bugetul Constanta cu 14.000 de lei lunar, iar presedintele fundatiei este vicepresedintele PSD Constanta, Paula Cioceanu, fost consilier PSD in Consiliul Local Municipal Constanta.

Calitatea de observatori obiectivi ai referendumului si, posibil, a viitoarelor alegeri din 9 decembrie, este pusa si mai tare la indoiala in cazul acestei fundatii, cata vreme Radu Mazare este nu doar fondator si membru de onoare, ci si principal finantator al acestui ONG, el donandu-si inca de la inceput salariul de parlamentar si apoi de primar, dupa cum scrie chiar pe site-ul FAIR-PLAY.

„Cine suntem? O familie mare alcatuita din 275 de membrii. O familie protejata si supravegheata de un singur om cu o inima imensa, un tanar care este considerat un parinte adoptiv si chiar spiritual.

Acest tanar barbat a avut curajul sa-si asume responsabilitatea atator vieti de copii, tineri si batrani, in urma cu 8 ani de zile vreme cand reprezenta cu multa onoare orasul de la malul marii, in Parlamentul Romaniei.Astazi tot acelasi barbat tanar reprezinta municipalitatea orasului nostru fiind edil(…)

Acest tanar, barbat viguros si ambitios, Primarul Constantei se numeste Radu Stefan Mazare. Domnul Radu Stefan Mazare este fondatorul Asociatiei Fair-Play, Presedinte de onoare al acestei organizatii dar si principalul finantator al imensei familii. Spun acest lucru deoarece vreme de 8 ani de zile si-a donat si isi doneaza salariul, intai de parlamentar si apoi cel de primar.

A fost singurul parlamentar si este singurul Primar care a facut si face si astazi acte de caritate de acest gen”

Acest text apare pe prima pagina a site-ului, in care i se adreseaza multumiri primarului PSD „din adancul inimilor noastre” si „pentru grija pe care ne-o purtati”.

Pe de alta parte, Radu Mazare a intrat in conflict cu procurorii si din cauza faptului ca a venit la vot pe 29 iulie insotit de 25 de manechine. 10 dintre acestea au fost chemate sa dea declaratii la Parchet, a declarat Mazare, dar a fost contrazis printr-un comunicat oficial in care se preciza ca audierile au fost facute de Politie.

Cazul fundatiei FAIR-PLAY nu este singurul de implicare pusa sub semnul intrebarii a unei organizatii non-guvernamentale la referendumul din 29 iulie.

DNA a anuntat marti, printr-un comunicat de presa, ca s-a inceput urmarirea penala fata de 67 de persoane, dintre care 18 observatori, in dosarul in care secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, este invinuit de fraude la referendum.

Frauda la referendum: zeci de urmariti penal in dosarul Dragnea

„In zilele de 19, 20, 21 iulie 2012, ceilalti 18 invinuiti din prezentul dosar penal au completat olograf si au semnat cate o declaratie de neapartenenta politica, in scopul acreditarii ca observatori din partea Asociatiei ‘Tara Noastra’, la referendumul din 29 iulie 2012. Desi erau membri ai unui partid politic, in actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 invinuiti au declarat, in mod mincinos, contrariul.

In calitate de membri ai unei formatiuni politice si concomitent, de observatori la diferite sectii de votare din localitati din judetul Teleorman, cei 18 invinuiti au comunicat, in fiecare ora, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, prezenta la vot in sectiile respective, catre numarul telefonic 1855, care era parte din sistemul IT controlat de Dragnea Nicolae Liviu, invinuit in acelasi dosar”, se arata in comunicatul de presa al DNA.

Mancarea costa tot mai mult de la o zi la alta. In topul scumpirilor anuntate miercuri de autoritati sunt cartofii, al caror pret s-a majorat cu aproape 30 la suta intr-o singura luna. Asta a aruncat inflatia pe ultimele 12 luni la un record nedorit de peste 5 la suta, aproape dublu, fata de obiectivul oficial al Bancii Nationale pe acest an.

Kilogramul de cartofi se vinde acum cu 1.5 lei in piata Obor din Bucuresti. Pretul cartofilor a evoluat ca intr-un montagne-russe: din toamna trecuta a crescut pana in martie, dupa care a scazut in vara, apoi a urcat rapid peste nivelul din urma cu un an. Explicatia scumpirii: recolta dezastruoasa, cel mult la jumatate fata de de anul trecut.

Populatia resimte si ea efectele cotatilor la burse. Recolta proasta de floarea soarelui a scumpit uleiul cu 6 la suta intr-o singura luna. Si furajele pentru gaini sunt din cereale, asa ca si ouale s-au scumpit in septembrie cu peste 7 procente.

In topul scumpirilor mai regasim fasolea, legumele si fructele, dar si gazele naturale cu aproape 3 la suta, care s-au majorat la jumatatea lunii septembrie.

Reprezentantii PDL critica dur infiintarea, la initiativa USL, a unei comisii parlamentare de anchetare a evenimentelor de la referendumul de demitere a presedintelui Traian Basescu, considerand ca Parlamentul nu are dreptul de a audia procurori.

„E ilegala (infiintarea comisiei de ancheta – n.red). Parlamentul nu poate chema procurorii la audieri. In momentul in care Parlamentul, puterea legislativa, cheama la ordin o parte a puterii judecatoresti, comite o ilegalitate. Nu-mi pot da seama cum s-a putut intampla lucrul asta, niciun articol din Constitutie sau lege nu-i permite sa faca o comisie de ancheta pentru procurori. E o imixtiune fara precedent a Parlamentului in Justitie pentru a apara, eventual, niste posibili invinuiti”, a spus deputatul PDL Gelu Visan, pentru Ziare.com.

Intrebat daca poate fi o miscare preventiva a USL pentru apararea lui Liviu Dragnea, acuzat de fraudarea referendumului, Visan a raspuns:

„Poate fi si o miscare preventiva pentru apararea multor domni ca Dragnea. Statul de drept e pus in pericol. E ca si cum puterea judecatoreasca s-ar exprima asupra activitatilor legislative. Daca Parlamentul doreste subodonarea Justitiei, e atac la adresa statului de drept. (…) USL nu a invatat absolut nimic de la referendum, nu a tinut cont de recomandarile Comisiei Europene si, in fuga dupa voturi, face demersuri ilegale”.

Presedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor, Daniel Buda de la PDL, a criticat si el infiintarea comisiei de ancheta.

„E o actiune extrem de periculoasa, poate pune Romania intr-o dificultate majora in UE, similara ca efect negativ cu cele ale referendumului. Lucrurile sunt extrem de grave, discutam de interferenta politicului in Justitie pentru ca discutam de o ancheta in desfasurare. Lucrurile sunt foarte clare, e o chestiune de sicana pentru intimidarea organelor de ancheta si nu face decat sa incalce legea”, a spus deputatul de Cluj pentru Ziare.com.

„Sunt absolut convins ca in raportul MCV se va regasi lucrul acesta, nu poate trece neobservat, e o urcare a politicului cu bocancii pe Justitie„, a adaugat Buda, care spera in anularea initiativei USL la Curtea Constitutionala, dupa sesizarea PDL, sau intr-un pas inapoi al reprezentatilor Uniunii.

Plenul Senatului a aprobat luni cu 59 de voturi „pentru” si trei abtineri infiintarea comisiei de ancheta a Senatului privind abuzurile semnalate in cercetarile desfasurate de organele statului in cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012. Astfel, membrii PSD sunt Georgica Severin, Toni Grebla, Ioan Chelaru si Lazar Sorin Constantin, membrii PNL – Ioan Ghise si Cristian David, UDMR l-a propus pe Albert Almos, iar UNPR l-a nominalizat pe Vasile Nedelcu. Grupul PDL, care avea dreptul la trei membri in comisia de ancheta, nu a facut nominalizari si nici nu a participat la vot. Liderul senatorilor PDL, Cristian Radulescu, a declarat luni, in plen, ca democrat-liberalii vor contesta la CCR hotararea initiata de USL.

Presedintele Comisiei Juridice a Senatului, Toni Grebla de la PSD, a spus marti, pentru RFI, ca procurorii-sefi de la Parchetul General si DNA din perioada referendumului, adica Laura Codruta Kovesi si Daniel Morar, vor fi chemati la audieri, nu insa si procurorii de caz.

Cu doar o luna si jumatate inainte de alegerile parlamentare, Guvernul USL condus de Victor Ponta se gandeste serios la caldura din casele alegatorilor si mai ales la pretul platit de populatie pentru incalzire in sezonul rece. Mai exact, Executivul intentioneaza cresterea plafonului de subventii pentru incalzirea populatiei in perioada de iarna 2012-2013. Cel putin asta sustine ministrului delegat pentru Administratie, Radu Stroe.

Intrebat daca este luata in calcul cresterea plafonului de subventii pentru incalzirea populatiei in perioada urmatoare, ministrul a raspuns afirmativ.

„Da, noi am facut chiar niste fise unde am evidentiat cat este pretul, care este diferenta si rezulta ideea ca ar trebui sa dam 6.000 lei la pretul real, in realitate avem 3.800, deci cum vom compensa noi pana la 6.000, dar cum se va face efectiv inca nu s-a discutat”, a spus Stroe.

El a precizat ca aceasta problema este una punctuala care este prevazuta in programul de masuri si, probabil, va fi discutata cu MInisterul Economiei, „in raport de fiecare zona si tip de combustibil”.

Fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Daniel Morar, a declarat la televiziunea publică faptul că a fost opțiunea lui să nu se înscrie în cursa pentru funcția de procuror general și crede că nu ar fi fost propus niciodată de ministrul Justiției, Mona Pivniceru, pentru șefia Parchetului General.

Întrebat dacă ministrul Justiției l-a ținut la distanță de procedura de selecție, Daniel Morar a răspuns: ‘Nu, nu m-a ținut la distanță. A fost opțiunea mea de a nu mă înscrie. Eu nu cred, eu știu că nu aș fi fost propus niciodată de doamna Pivniceru. Pentru că dânsa a avut de-a lungul anilor anumite poziții față de activitatea DNA-ului, față de mine personal, aprecieri pe care putea să nu le facă, mai ales că era magistrat, și le-a făcut în condițiile în care nu știa exact ce se întâmplă acolo. Apoi văd că cei care asigură acum coaliția la guvernare și care o susțin pe doamna Pivniceru în postura aceea de șef al Ministerului Justiției lansează atacuri frecvente asupra instituției DNA și asupra mea personal. Ce așteptări să am de la această instituție? Îmi evaluez foarte bine șansele când mă lansez într-o provocare’.

În opinia sa, procedura de selecție a candidaților inițiată de ministrul Justiției nu este transparentă în faza a doua, respectiv susținerea proiectului de management, nefiind clare criteriile după care un candidat este evaluat.

Daniel Morar a precizat că nu i s-a propus o carieră politică și nu își dorește o asemenea carieră.

‘Cred că niciodată un procuror care va ocupa funcția de procuror șef DNA sau procuror general nu va scăpa de eticheta – aceea de a fi omul cuiva. Vrând, nevrând, la acest nivel, instrumentând dosare cu oameni politici, va apărea și această etichetă. Important este ce faci, rezultatele, și nu etichetele care se pun’, a mai spus Morar.

Presedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat miercuri ca listele pentru alegerile parlamentare sunt finalizate si vor fi discutate joi in sedinta Colegiului Director al partidului, aratand ca sunt peste 450 de candidati si ca Mihail Neamtu, liderul Noua Republica, va candida din partea ARD, potrivit agentiei Mediafax.
„Maine (listele candidatilor n.r.) le vom discuta, asa cum este statutar, in Colegiul Director National. Speram sa nu fie cazul de incompatibilitati, ar putea sa apara la atatia candidati, 450 de candidati, dar sper sa nu fie, astfel incat saptamana viitoare sa le si depunem”, a precizat Blaga, raspunzand la o intrebare pe aceasta tema.

Intrebat daca Neamtu va candida ca independent sau din partea Aliantei Romania Dreapta, Blaga a spus: „Mihai Neamtu va candida din partea aliantei”.

Potrivit unor surse ARD, Mihail Neamtu si ceilalti candidati ai Noua Republica – intre care s-ar numara Stefan Vlaston – s-au inscris in PNTCD pentru a putea candida din partea aliantei.

PNTCD urmeaza sa aiba in total 20 de candidati pe listele ARD, au mentionat aceleasi surse.

Noua Republica nu a putut semna protocolul Aliantei Romania Dreapta – din care fac parte PDL, Forta Civica si PNTCD – din cauza faptului ca inregistrarea partidului la tribunal a fost contestata.

Presedintele Traian Basescu s-a intalnit miercuri la Cotroceni cu Margherita Boniver, presedintele Comitetului Parlamentar Schengen din Parlamentul Italiei. Seful statului a primit asigurari din partea acesteia ca tara sa sprijina Romania pentru finalizarea procesului de aderare la spatiul Schengen, informeaza un comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, in cadrul intrevederii s-au purtat discutii cu privire la aderarea Romaniei la spatiul Schengen, precum si la situatia generala din interiorul Uniunii Europene.

Romania a indeplinit toate criteriile de aderare la spatiul Schengen si a finalizat implementarea tehnica a acestora, fapt recunoscut de Consiliul Justitie si Afaceri Interne (JAI) din iunie 2011 si de rezolutia adoptata de Parlamentul European la data de 13 octombrie 2011, a asigurat-o Traian Basescu pe reprezentanta Italiei.

Oficialul italian „a subliniat sprijinul constant pe care Italia il acorda Romaniei in vederea finalizarii procesului de aderare la spatiul Schengen, nu doar din perspectiva politica, ci si ca semn al aprecierii fata de eforturile facute de Romania pentru a raspunde standardelor specifice zonei Schengen”, mentioneaza sursa citata.