Omar Hazssam a fost condamnat la doi ani de inchisoare, luni, de Curtea de Apel Oradea, pentru trecerea frauduloasa a frontierei. Fratii acestuia  Mukhles si Mahmoud  si omul de afaceri Mustafa Tartoussi, acuzati ca i-ar fi inlesnit fuga din tara, au fost achitati.

Apararea cerut judecatorilor Curtii de Apel Oradea achitarea iar in subsidiar schimbarea incadrarii faptei din inlesnirea iesirii din tara a unei persoane acuzata de terorism, fapta pedepsita cu inchisoarea de la 5 la 10 ani, in complicitate la trecerea ilegala a frontierei, pentru care risca intre 3 luni si 2 ani de inchisoare.

Dosarul privind fuga din Romania a lui Omar Hayssam se judeca la Curtea de Apel Oradea dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis, in mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucuresti. In toamna lui 2007, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) i-au trimis in judecata pe Mustafa Tartoussi, Mukhles si Mahmoud Omar, pentru inlesnire a iesirii din tara a unei persoane despre care se cunostea ca este cercetata pentru fapte de terorism, Omar Hayssam, respectiv pentru trecere frauduloasa a frontierei de stat.

Procurorii au stabilit ca Mustafa Tartoussi ar fi planificat si inlesnit, impreuna cu Omar Mahmoud si Omar Mukhles, iesirea frauduloasa din Romania a lui Omar Hayssam, desi cunostea faptul ca acesta a fost trimis in judecata pentru acte de terorism prin organizarea si finantarea operatiunii de rapire a trei jurnalisti romani in Irak. Cercetarile facute in faza de urmarire penala au relevat faptul ca plecarea din tara a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritima, cu ajutorul inculpatilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar si Mahmoud Omar.

In anul 2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie a mentinut decizia de condamnare, in lipsa, la 20 de ani de inchisoare a omului de afaceri Omar Hayssam.

Vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Haineala Schmidt a declarat intr-un interviu realizat de Romania Libera ca exista anumite tendinte politice de subordonare a Justitiei si ca acest sens metodele vor fi mai rafinate si mai complexe.

Vicepresedinta CSM il citeaza pe fostul judecator al Curtii Constitutionale, Viorel Mihai Ciobanu, un apropiat al anumitor grupuri din USL, care ar fi facut recent intr-o revista de specialitate „o pledoarie ce duce la ideea subordonarii parchetelor fata de Executiv”.

Citeste mai jos interviul realizat de Sabina Fati in ziarul Romania Libera:

Premierul Victor Ponta a spus zilele acestea, referindu-se la delegarea lui Daniel Morar in fruntea Parchetului General, ca „povestea cu interimarul care numeste un alt interimar incepe sa semene cu Oltchim”. Socotiti ca este exagerat acest sir de numiri si se incalca bunele practici in domeniu?

Premierul are discurs de politician, normal, iar aici suntem in inegalitate de arme pentru ca, dupa cum stiti, magistratii au anumite restrictii, asa ca voi raspunde tehnic… Nu vad nimic exagerat in delegarea dlui Morar si in preluarea de catre acesta a conducerii interimare a Ministerului Public. Delegarea este in acord cu Legea 303/2004, iar optiunea fostului procuror general este pe deplin justificata si de experienta dlui procuror in exercitarea managementului de nivel inalt.

Fostul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, spunea ca cea mai buna solutie in aceasta situatie ar fi amanarea numirii procurorului general si a sefului DNA pana dupa alegerile generale. Ar putea fi viabila o astfel de propunere?

Evolutia evenimentelor ne va arata in ce masura este viabila aceasta ipoteza.

Daniel Morar, fostul sef al DNA a sugerat ca ar fi vrut sa candideze pentru functia de procuror general, dar ca din cauza procedurii netransparente nu poate participa la „o farsa”. Ar fi fost mai bine sa se inscrie in aceasta cursa?

Parerea mea este ca participarea sau refuzul de a participa intr-o astfel de procedura este o optiune personala, am spus-o deja public acum doua saptamani. Referitor la alegerea lui Daniel Morar, pot spune doar atat: il inteleg perfect, asa cum ii inteleg si pe alti colegi care ar fi avut vocatia si aptitudinile necesare si care nu s-au inscris.

Ministrul Justitiei nu a respectat aproape nici una dintre recomandarile Comisiei Europene in privinta transparentei numirii celor doi procurori-sefi. Credeti ca aceasta pozitie a Monei Pivniceru va avea efecte negative asupra celui de-al doilea Raport MCV din acest an?

Cu certitudine evolutia procesului de numire a sefilor Ministerului Public este de interes pentru Comisie, fie ca place acest lucru unor politicieni, magistrati, membri CSM sau chiar teoreticieni ai dreptului procesual civil, fie ca nu le place. Am citit recent un articol al dlui profesor Ciobanu, pe site-ul juridice.ro, in care critica excesul de preocupare a Comisiei si a comisarului european pentru Justitie asupra evolutiilor sistemului judiciar din Romania, in general, si a procesului de numire in functiile de conducere din parchete, in special. Cred ca este cel putin nefericita si in orice caz venind din alte vremuri comparatia intre colaborarea dintre Comisia Europeana si Romania, respectiv expertii Comisiei si institutiile noastre, si implicarea vechilor comisari sovietici in „edificarea socialismului”. Suntem in Romania anului 2012, intr-o tara membra UE si NATO, intr-un stat modern si interconectat cu ceilalti actori statali nationali si supranationali. Trebuie sa constientizam ca globalizarea presupune o noua ordine pe paliere esentiale, de la cel economic la cel politic si la fel de bine, spre exemplu,  in zona de justitie, politie, intelligence. Toate acestea nu se mai gestioneaza doar prin mecanisme interne ale statului national. Sunt obligatorii armonizarea legislativa si institutionala si cooperarea internationala. Este adevarat ca multi dintre noi am „crescut” cu cartile dlui profesor, dar cred ca domeniul relatiilor internationale este unul la fel de specializat ca si cel al domniei sale, respectiv al dreptului procesual civil, si ca o analiza precisa si obiectiva nu poate ignora anumite realitati.

La CSM vor avea loc dezbateri publice cu cei doi candidati pe care-i desemneaza ministrul Justitiei?

Da, evident, toata procedura in fata sectiei de procurori este una publica. Candidatii nominalizati de ministru isi vor prezenta in fata sectiei pentru procurori proiectul managerial pe marginea caruia le vom adresa intrebari. Interviurile vor fi transmise live pe internet iar sedinta sectiei va fi una publica. Este foarte important ca opinia publica, membrii corpului magistratilor, societatea civila si partenerii internationali sa inteleaga de ce un candidat a primit un aviz pozitiv sau dimpotriva, negativ.

Se pot prelungi mai mult de o luna sau doua? In ce termen se pronunta presedintele?

Potrivit actelor normative care guverneaza activitatea CSM, termenul in care sectia se poate pronunta este de cel mult 60 de zile de la inregistrarea propunerilor ministrului. Termenul in care noi ne vom pronunta nu va fi lung, de 60 de zile, va fi unul rezonabil, dar suficient pentru a examina si documenta temeinic propunerile. Cand le vom primi, vom hotari in sectie, nu este decizia mea discretionara. De comun acord, membrii sectiei vom stabili data interviului. Presedintele Romaniei nu este tinut de un termen pentru a decide.

Daca, de pilda, CSM care poate da doar un acord consultativ in aceasta privinta, il respinge pe unul dintre candidati, iar Traian Basescu va tine cont de acest aviz, ce se va intampla?

In aceasta situatie, ministrul face noi propuneri. Aceasta ar fi evolutia logica a evenimentelor, cel putin.

Este posibila reluarea intregii proceduri? Cine stabileste care este calea de urmat?

In mod normal, o procedura finalizata prin respingerea unui candidat sau a unor candidati trebuie reluata de la T 0. Din punctul meu de vedere, este una din garantiile unei competitii corecte, deschise. O situatie de acest gen a aparut, de exemplu, in 2009, cand presedintele Romaniei a respins propunerea sectiei pentru judecatori a fostului CSM de numire a dnei Lidia Barbulescu in functia de presedinte al ICCJ. Daca nu s-ar fi aplicat regula reluarii procedurii, ma intreb, care ar fi fost finalitatea? Sectia ar fi propus-o la nesfarsit pe dna Barbulescu? Sau pe contracandidatul (daca o fi existat) initial respins? Ar fi fost cel putin ciudat, in opinia mea. De aceea, in discutiile cu ministrul Justitiei, noi, sectia de procurori, am insistat foarte mult asupra eliminarii acestui punct din procedura de selectie avansata de MJ. Aceasta a fost si una din criticile adresate de plenul CSM procedurii, in sedinta din 18 septembrie. Din pacate, prevederea a ramas acolo. Ce va face, este decizia ministrului.

  In ultima perioada au existat o serie de atacuri asupra unor membri CSM. Care este miza presiunilor ce se fac acum asupra Consiliului?

Acum, depinde la care dintre atacuri ne referim, la cele din afara, sau la cele de dinauntrul Consiliului… Referitor la cele din exterior, Consiliul a luat atitudine publica, le-a sanctionat, a reactionat. Au fost si mi-e teama ca vor mai fi presiuni, reprize de linsaj mediatic focalizat pe anumiti membri ai consiliului ale caror luari de pozitie au deranjat, dar important este sa nu cedam, sa fim constienti de atributiile noastre si sa ne facem datoria fata de colegii nostri din sistem, care merita – procurorii – sa aiba o conducere profesionista si impartiala, iar judecatorii – sa aiba toate garantiile pentru pastrarea independentei, fata de societate – care are nevoie de magistrati pregatiti pentru implementarea reformelor legislative de genul noilor Coduri si fata de tara noastra, in conditiile in care avem Mecanismul de Cooperare si Verificare, iar implicatiile si consecintele acestui instrument sunt multiple. Nu poti sa ramai intotdeauna „on the safe side”, sa nu deranjezi si sa-ti faci si datoria. Uneori, iti asumi si riscuri, inclusiv de imagine.

Dar despre atacurile in interior?

Recentele atacuri, mai mult sau mai putin surprinzatoare, au venit de la un grup minoritar din Consiliu. Este adevarat ca in acest an Consiliul si-a indeplinit rolul sau principal, de garant al independentei Justitiei. Exercitarea atributiilor intr-o perioada de framantari sociale si politice nu este ceva soft, poate ca unii au fost luati prin surprindere de evenimente. Stiti, finantistul american J.P. Morgan spunea ca un om are intotdeauna doua motive pentru a face ceva: unul bun si unul real. Motivatiile s-ar putea sa difere de la caz la caz si nu vreau sa speculez, dar daca in unul din cazuri miza este o pre-campanie electorala pentru obtinerea unei functii viitoare in Consiliu, strategia si tactica sunt eronate si un lucru trebuie lamurit bine, si anume  cum se compatibilizeaza dorinta de a conduce o institutie, ceea ce presupune si asigurarea bunului ei mers si indeplinirea atributiilor constitutionale cu initierea de atacuri asupra aceleiasi institutii si consecventional, vulnerabilizarea ei? O functie nu inseamna satisfacerea unui orgoliu personal, ci maxima responsabilitate si asumarea si a unor posturi incomode. Pe de alta parte, imi amintesc  de un comentariu al unui istoric despre succesiunea la coroana Marii Britanii, spunea ca este important sa le „supravietuiesti” sustinatorilor tai…

Credeti ca politicul va incerca sa isi subordoneze Justitia?

Cred ca nuantele se vor rafina si vor deveni mai complexe. Din nou, fac referire la articolul profesorului Ciobanu. Lasand la o parte o serie de inexactitati privind dinamica si natura relatiilor internationale si o serie de erori cum ar fi sustinerea ca pentru ca un magistrat sa fie ales in Consiliu nu exista o conditie de vechime (ea exista, este de 6 ani, se regaseste in legea organica 317/2004), am vazut acolo, dupa o argumentatie in care se spunea ca de fapt numirile in parchete nu intereseaza pe nici unul dintre actorii interni in mod special, o pledoarie care duce la ideea subordonarii parchetelor fata de Executiv. Aceasta inseamna implicit eliminarea statutului de magistrat al procurorului in Romania, statut garantat constitutional, si privarea procurorilor de garantiile de independenta in indeplinirea rolului lor. Aceste teorii nu sunt noi si ne-au preocupat dintotdeauna. Nu vrem ca tot ce s-a castigat in materia reformarii Justitiei si din punct de vedere structural, si din punctul de vedere al mentalitatilor, sa se piarda. Nu si daca noi putem face ceva in privinta asta. Cred ca aceasta va fi una din provocarile anului viitor si cred ca si atunci, rolul Consiliului va fi unul important si va trebui asumat ca atare.

Credeti ca mesajul lui Viorel Mihai Ciobanu, fost judecator CCR, apropiat de grupuri USL, reprezinta un trend politic?

Poate. Oricum, ofera argumente juridice unei tendinte politice.

Presedintele de onoare al PSD Ion Iliescu s-a certat cu reprezentanti ai revolutionarilor, luni, in fata sediului PSD.

Ion Iliescu a fost intampinat, inaintea Biroului Politic National al PSD, de mai multi reprezentanti ai revolutionarilor. Acestia purtau parcarte cu mesaje de genul „PSD fara Iliescu” sau „Respectati legea 341”. Mai mulți protestatari i-au reproșat fostului președinte că este responsabil pentru problemele pe care le-au avut și i-au cerut să plece din politică. De asemenea, manifestanții cer și demisia secretatului de stat Sorin Meșter.

„E o porcarie ce faceti voi. Nu mai vorbiti prostii, vorbiti aiurea. Sunteti dezorientati. (…) Sunteti obraznici”, le-a spus fostul presedinte.

Acesta a fost intrebat ce masuri au fost luate pentru a imbunatati traiul revolutionarilor, raspunzandu-le acestora cu o intrebare: „Perioada 2000-2004 cum a fost?”.

„A fost perioada cea mai buna, dar de atunci incoace s-a deteriorat”, a mentionat Iliescu, care i s-a adresat unui revolutionat „Hai ma nu vorbi aiurea, eu cred ca am facut destul de mult”.

Protestatarii au amintit si faptul ca au manifestat in ger, in luna ianuarie, impotriva Guvernului Boc.

[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”22316″]

UPDATE: Pe lângă huiduielile adresate lui Ion Iliescu, protestatarii din fața sediului PSD i-au luat în ‘colimator’ și pe jurnaliști. Printre cei huiduiți s-au numărat realizatorii de televiziune Grigore Cartianu și Robert Turcescu, care au dezvăluit în ultimii ani modul în care au fost fabricate multe certificate de revoluționar. Totul s-a petrecut în timpul unei transmisiuni în direct, la un post de televiziune, când un grup de protestatari a început să-i huiduie pe cei doi jurnaliști.

[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”22312″]

In fata cladirii TVR s-au adunat peste 200 de persoane care prostesteaza impotrivba modului de derulare a procesului de selectie in urma caruia 872 de persoane vor fi disponibilizate. Angajatii acuza actuala conducere TVR ca inscrierea in procesul de selectie este conditionata de renuntarea „voluntara” la locul de munca actual. Refuzul inscrierii in procesul de selectie echivaleaza automat cu disponibilizarea. „Jos Saftoiu” si „Nu cedam nimic” sunt cateva dintre scandarile protestatarilor. Din comisiile desemnate sa decida cine sunt angajatii TVR care vor fi disponibilizati fac parte si cativa parlamentari USL.

Valentin Nicolau, fost director al TVR si reprezentant al angajatilor in Consiliul de Administrate, afirma intr-o scrisoare publica ca „niciodata TVR nu s-a confruntat cu o mai mare presiune politica ca in aceasta perioada”. Claudiu Saftoiu, ultimul presedinte al TVR, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro ca „as disjunge in mod definitiv momentul politic care se apropie de obligatia manageriala de a duce la bun sfarsit asanarea organizatiei.” Claudiu Saftoiu si 8 dintre membrii Consiliului de Administratie al TVR sunt in prezent demisi, consecutiv deciziei Curtii Constitutionale care a stabilit ca numirea lor a fost ilegala.

In scrisoarea sa, Valentin Nicolau sustine ca Claudiu Saftoiu si colaboratorii lui au pregatit „o cerere-capcana pe care o prezinta ca obligatoriu de semnat de catre toti angajatii. Din cererea de inscriere rezulta ca angajatul e cel care solicita “inscrierea in procesul de selectie”, in vederea obtinerii unui “viitor loc de munca” si ca este “de acord cu Regulamentul privind organizarea si desfasurarea selectiei salariatilor SRTv” Intentia perfida este ca prin semnarea Cererii de inscriere sa-l determine pe angajat sa-si solicite singur pierderea actualului loc de munca”.

Televiziunea Romana are aproximativ 3400 de angajati, datorii de peste 60 milioane euro catre bugetul de stat si de peste o suta de milioane de euro catre companii private din strainatate si un rating zilnic mediu de aproximativ 50.000 de telespectatori.

Ultimul presedinte-director general al TVR, Claudiu Saftoiu, a decis inchiderea canalelor TVR Cultural si TVR Info, invocand ratiuni economice. A fost mentinut canalul TVR 3, desi acesta consuma aproape de trei ori mai mult decat TVR Cultural. De la preluarea conducerii de catre Claudiu Saftoiu, productiile proprii ale TVR au fost blocate, televiziunea nationala axandu-se pe transmiterea de reluari.

Presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, la putere din 1999, a fost reales duminica pentru inca un mandat de sase ani care ii va permite sa continue ‘revolutia socialista’, invingandu-l pe Henrique Capriles Radonski, care a inregistrat cel mai bun rezultat obtinut vreodata de opozitie, relateaza AFP.

Conform rezultatelor dupa numararea a 90% din voturi, Chavez a obtinut 54,42% din sufragii, comparativ cu 44,97% pentru Henrique Capriles, conform autoritatilor electorale.

Obtinand la scrutinul de duminica peste 7,44 milioane de voturi, comparativ cu cele 6,15 milioane realizate de Capriles, presedintele Chavez a reusit sa castige mai multe sufragii decat la precedenta sa realegere, in 2006, cand l-a invins pe opozantul Manuel Rosales cu o diferenta de 25 de puncte procentuale, obtinand atunci 62% din voturi.

„Am atins una din cele mai mari rate de participare la vot din ultimele decenii”, de 80,94%, a precizat presedintele Consiliului Electoral National (CNE), Tibisay Lucena, la anuntarea rezultatelor.

Anuntul privind realegerea lui Chavez, care a promis in timpul campaniei ‘sa aprofundeze revolutia (sa) bolivariana’, a fost salutat prin focuri de artificii in capitala Caracas.

„Multumesc poporului meu iubit!!! Traiasca Venezuela!!! Traiasca Bolivar!!!” si „Multumesc lui Dumnezeu! Multumesc tuturor”, a scris imediat invingatorul pe contul sau de Twitter.

Imediat dupa, intr-un scurt discurs la sediul sau de campanie, Capriles si-a respectat angajamentul de a nu contesta rezultatele, felicitandu-l pe presedintele reales, si a multumit celor peste 6 milioane de persoane care au avut incredere in el si i-au acordat votul.

„Pentru a castiga, trebuie sa inveti sa pierzi”, a declarat fostul guvernator al statului Miranda, al doilea cel mai populat stat din Venezuela, care a reusit sa reuneasca sub candidatura sa majoritatea concurentilor din opozitie, deopotriva de dreapta si de stanga, lucru care i-a permis sa inregistreze un scor istoric pentru un reprezentant al opozitiei dupa venirea lui Hugo Chavez la putere.

Aproape de miezul noptii, presedintele reales a aparut imbracat cu o camasa rosie la balconul palatului prezidential Miralfores pentru a se adresa miilor de sustinatori adunati sa sarbatoreasca victoria favoritului lor.

Sub aclamatiile multimii, el a salutat “o lupta (electorala) democratica”.

Șeful SRI, George Maior, a recunoscut într-un interviu televizat, faptul că România se află pe harta unor organizații teroriste importante. Maior a vorbit despre pericolele care amenință România.

„Sunt semnale pe care și noi le receptăm. Suntem pe harta unor organizații importante teroriste datorită trupelor din Afganistan, dar și datorită poziționărilor față de scutul antirachetă. Bakri este unul la care ne uităm cu atenție. A vrut să vină în România. Suntem și noi la fel ca alte state europene. Nu suntem scutiți. Încercăm să identificăm ce vulnerabilități avem. Am discutat acest subiect în prezența domnului Ponta și guvernul s-a angajat să ne ajute”, a declarat Maior.

Șeicul Omar Bakri, cel care susține că Bulgaria și România sunt ținte legitime ale teroriștilor, are legături în România și chiar a încercat să vină în țară, a dezvăluit directorul SRI, George Maior.

„Chiar Omar Bakri a fost în analiza SRI, a încercat să vină în România, are conexiuni cu România, nu este doar un mesaj sau discurs pur retoric, este unul la care ne uităm cu atenție”, a mai spus Maior.

Directorul Serviciului Român de Informații a precizat că discursul lui Bakri arată doar suprafața lucrurilor și că România se află pe harta unor importante organizații teroriste.

„Suntem pe harta unor organizații importante din domeniul terorismului ca o posibilă țintă datorită unor dezvoltări legate de prezența noastră în Afganistan, de evoluțiile legate de scutul antirachetă. Suntem foarte atenți”, a spus George Maior

Un grup de italieni a inițiat, pe Facebook, o petiție pentru scoaterea României din Uniunea Europeană. Pe rețeaua de socializare, România este caracterizată ca o țară de „țigani, delincvenți și țigani”. Pagina a strâns 425 de like-uri în scurt timp și a declanșat o dezbatere virulentă. Zecile de mesaje rasiste sunt criticate de români și italieni deopotrivă.

„România, cu restricții de emigrare sau afară din Europa!”, cere grupul de italieni care a creat petiția. Ei oferă zece motive pentru ieșirea României din UE, printre care cel mai important ar fi numărul mare de infracțiuni comise de imigranți români.

Administratorii paginii au postat mai multe linkuri cu știri despre infracțiuni sau scandaluri în care au fost implicați români, culminând cu Nicolae Romulus Mailat, condamnat pe viață după uciderea unei italience.

În replică, românii se apără amintind cazul infirmierei românce Maricica Hahaianu, care a murit după ce a fost lovită cu pumnul de un italian, chiar într-o stație de metrou din Roma.

Situația populației rome de pe teritoriul Franței trebuie mutată „de pe agenda bilaterală pe agenda europeană”, soluția acordării ajutoarelor pentru repatriere având mai curând un efect final invers, consideră ambasadorul Franței în România, Philippe Gustin.

„Cred că înainte de orice trebuie să mutăm acest subiect de pe agenda bilaterală pe agenda europeană. Repet ce a spus premierul francez: România nu trebuie să se eschiveze, să evite acest subiect. Subiectul e complex, trebuie tratat cu multă atenție și va lua mult timp (…) Toate persoanele cu care s-a întâlnit aici ministrul francez de interne i-au spus că acest ajutor de 300 de euro pentru repatrierea romilor are efecte extrem de perverse. E mai curând o incitare la a pleca din nou în Franța, ceea ce nu ajută la rezolvarea problemei romilor între Franța și Romania”, a spus Gustin, pentru RFI.

Referindu-se la un cadru mai larg, cel al relațiilor bilaterale, ambasadorul Gustin a susținut că parteneriatul strategic româno-francez este un document „foarte dens”, care trebuie „curățat puțin”, procedura care se va face cu acordul României și care va trebui să cuprindă și „clauze de revizuire”.

„E un document care are mai mult de patru ani, care e foarte dens. Am propus partenerilor români – și ei au acceptat – să îl curățăm puțin. Trebuie păstrată filozofia parteneriatului, dar el trebuie periat și trebuie să ne fixăm obiective foarte clare ca mijloace și ca timp. E ceea ce facem acum cu partenerii români. În final, documentul nu trebuie să depășească două pagini, față de cele 18 sau 20 care există în prezent”, a comentat ambasadorul.

În opinia sa, trebuie revizuită dezvoltarea economică, unde există „sectoare privilegiate ca energia, agricultura, sănătatea, industria apărării”, a detaliat Gustin.

În ce privește aderarea României la spațiul Schengen, ambasadorul a precizat că poziția Franței nu s-a schimbat.

„Dar Franța nu e singura în Europa, calendarul aderării e stabilit de toate țările europene. Vorbim des între ambasadorii europeni despre asta și încercăm să găsim un echilibru. Dorința mea este să existe o decizie cât mai rapid posibil. Dar trebuie să fie o decizie care să nu excludă. Spun asta pentru că am auzit recent niște declarații ale unor politicieni germani. Trebuie să fim foarte atenți la acest subiect, care e foarte sensibil în România. Trebuie deci să dăm un răspuns cât mai rapid posibil”, a declarat Gustin.

Din inchisoarea Jilava, Adrian Nastase a postat pe blogul personal ca, prin intermediul experientei sale de detinut, a ajuns la adevaratul sens al cuvantului „șmen”, pe care il atribuie secretarului general al Comisiei UE, Catherine Day. Oficialul european nota, printre realizarile justitiei romane, condamnarea unui fost Prim-ministru.

„In locul in care ma aflu pentru re-educare, invat tot felul de lucruri noi. Am aflat astfel ce inseamna un. De exemplu, daca dai cuiva, pentru a plati o datorie, un pachet de bancnote in care doar bancnota de deasupra e adevarata iar in interior sunt numai taieturi de ziar. (…) Experti MCV, sub conducerea secretarului general al Comisiei UE, Catherine Day (…) au anuntat, in ultimul raport, rezultatele spectaculoase ale reformei in justitie din Romania, inclusiv prin condamnarea, la inchisoare cu executare – pentru prima data in UE, a unui”, scrie Nastase.

De pe marginea patului de celula, Adrian Nastase tine sa sublinieze, pe blogul sau, ca el a fost condamnat „in calitate de presedinte de partid!. Probabil ca stiti de ce – ca sa fie ocolit Parlamentul, care altfel ar fi trebuit sa se pronunte in legatura cu ancheta privitoare la afisele electorale din 2004, ancheta in care figurau cei 972 de martori. Si cum proba era mare… (…) Oare sa nu fi aflat expertii MCV acest lucru, sau o fi vorba de unde comunicare? In definitiv, n-ar trebui sa ne mire pentru ca, iata, fostul procuror general si-a parasit postul cu iluzia ca in timpul mandatului sau a fost condamnat un fost prim ministru”, conchide fostul Prim-ministru al Romaniei, care isi ispaseste pedeapsa de doi ani de zile, la inchisoarea din Jilava.

Surse din Comisia de Etica a Aliantei Romania Dreapta, citate de EVZ, au declarat ca presedintele Comisiei, europarlamentarul PDL Monica Macovei, nu este de acord cu o noua candidatura a Elenei Udrea pentru un mandat de deputat. Potrivit acelorasi surse, singurul motiv invocat de Macovei este o „aversiune de ordin personal fata de Elena Udrea”.

Reactia Monicai Macovei vine pe fondul declaratiilor a diversi lideri judeteni PDL, care, in ultimele zile, au invitat-o pe Elena Udrea sa candideze la ei in colegiu pentru un loc in Parlament. Printre acestia se numara Presedintele PDL Suceava, Gheorghe Flutur, care a declarat, duminica, ca fostul ministru al Turismului ar putea candida cu succes in judetul sau, intrucat aceasta a ajutat la dezvoltarea zonei.

„A facut multe lucruri bune pentru judetul Suceava, in special promovarea Bucovinei. Oricand ar fi fost binevenita chiar si sa candideze intr-un colegiu din judetul Suceava”, a precizat Flutur.

Insa, Elena Udrea nu s-a hotarat unde va candida, dar a tinut sa le multumeasca tuturor celor care au invitat-o sa candideze in colegii guvernate de PDL, precum si liderului organizatiei judetene PDL Neamt, Gheorghe Stefan, sau liderului PDL Harghita, Adrian Trif.

Daca ar fi sa candideze in Bucuresti, fostul ministru al Turismului ar avea 38% din voturile bucurestenilor din Colegiul 25, conform unui sondaj intern al PDL. In momentul de fata, Elena Udrea reprezinta in Parlament Colegiul nr. 25 din Bucuresti.

Extractia de gaze in Marea Neagra este preconizata pentru sfarsitul deceniului, iar exploatarea zacamantului, estimata pentru o perioada de 10 ani, ar putea asigura independenta energetica a Romaniei in privinta gazelor naturale, a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, la emisiunea „Dupa 20 de ani”, difuzata duminica de Pro TV.

„Aceasta descoperire pe care o numim noi sonda Domino 1 este o estimare de acumulare de gaze de circa 42 de miliarde pana la 84 miliarde de metri cubi de gaz. Productia ar putea incepe pe la sfarsitul decenului acesta, undeva spre anii 2018”, a declarat Gheorghe, potrivit Mediafax.

Ea a aratat ca in prezent sunt evaluate datele si ar mai trebui si alte sonde.

„Apoi va trebui sa mai facem alte date seismice ca sa vedem pe intreg perimetrul ce alte puncte posibile de exploatare sunt, urmand ca undeva pe la mijlocul acestui deceniu sa luam decizia, daca sau nu este comercial trecerea la dezvoltarea, la investitia propriu-zisa”, a afirmat Gheorghe.

Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited, filiala a companiei americane Exxon Mobil, a inceput impreuna cu OMV Petrom (SNP), in decembrie 2011, forajul intr-un perimetru petrolier din Marea Neagra aflat in concesiunea companiei romanesti.

La inceputul anului, OMV Petrom si Exxon Mobil au anuntat ca au facut o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei.

ExxonMobil Exploration and Production Romania pregateste pentru urmatorii doi ani investitii de pana la 1,23 miliarde de dolari in foraj petrolier si lucrari adiacente in Marea Neagra.

Directorul general al grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a declarat recent pentru revista Manager ca grupul a gasit in Marea Neagra o rezerva „gigantica de petrol si gaz, o descoperire de importanta mondiala”.

Adrian Dulugeac, sef de lucrari la Universitatea Bioterra, a fost arestat pentru 29 de zile de Curtea de Apel Pitesti, in dosarul in care este acuzat ca a primit bani sau bunuri de la studenti carora le-a dat subiectele la licenta sau pe care i-a ajutat sa obtina diplomele fara sa sustina examene.

Adrian Dulugeac, prodecanul Facultatii de Controlul si Expertiza Produselor Alimentare de la Universitatea Bioterra, a fost retinut in 27 septembrie de procurorii Parchetului Tribunalului Valcea, in urma unor perchezitii, fiind acuzat de folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, fals intelectual si material in inscrisuri oficiale, uz de fals si instigare la fals intelectual si material. El a fost pus sub acuzare si pentru luare de mita anchetatorii stabilind ca acesta a primit bani, bunuri sau servicii de la studentii pe care i-a ajutat la licenta sau la alte examene.

Decizia Curtii de Apel Pitesti, de arestare preventiva a lui Adrian Dulgeac este definitiva.

Adrian Dulugeac este sef de lucrari si prodecan la Facultatea de Control si Expertiza a Produselor Alimentare din Universitatea Bioterra. El a fost pus sub acuzare alaturi de Laura Harcan, sef de lucrari la Facultatea de Drept, in legatura cu divulgarea de subiecte de licenta, aceasta fiind acuzata de fals intelectual.

Potrivit procurorilor, profesorul Adrian Dulugeac, de la Universitatea Bioterra, a primit mita de la studenti bani, doua cife cu beton si servicii de reparare a instalatiilor electrice pentru a le da raspunsuri prin SMS la examene, a le obtine lucrari de licenta sau a le da note fara sa se prezinte la examene.

Adrian Dulugeac mai este acuzat ca, folosindu-se de calitatea sa de cadru didactic, a cerut si a determinat alti profesori de la Universitatea Bioterra care au examinat candidati la proba orala a examenului de licenta sa le acorde note mai mari fata de cele corecte.

Saptamana viitoare va incepe procesul de evaluare a jurnalistilor din TVR in urma caruia se va decide cine vor fi cei 872 de angajati disponibilizati.

Senatorul liberal (USL) Cristian Topescu va face parte din cea mai importanta comisie (cea care ii va examina pe evaluatorii din interiorul TVR desemnati sa-si examineze colegii), dar si din comisia care va ii va evalua direct pe jurnalistii din departamentul stirilor TVR.

In total vor exista 13 comisii, plus Comisia de evaluare a contestatiilor si cea care ii va evalua pe cei aproape 60 de angajati TVR desemnati sa-si evalueze colegii. Comisiile sunt formate dintr-un expert din afara TVR, dintr-un reprezentant al conducerii, un observator din partea sindicatului si alti doi angajati din interiorul TVR. Decizia finala va fi luata prin aprecierea unui memoriu de activitate completat chiar de catre cel evaluat (reprezinta 50% din evaluare), printr-un test grila comun tuturor angajatilor TVR (20% din evaluare) si un interviu filmat in fata comisiei de selectie de 10-15 minute (30% din evaluare).

Vezi mai jos componenta comisiilor

Comisia Stiri – Sport formata din: Cristian Topescu (parlamentar USL), Sorin Hobana (comentator sportiv TVR),  Dorin Munteanu (producator TVR), Cristian Rautu (realizator si editor reportajele stirilor TVR), Viviana Anghel (PRO Democratia).

Comisia Editorial 1 formata din:  Radu Filipescu, Silvia Ghiata (fosta Ciurescu), Alexandra Orban, Irina Radu (fost director general la Antena 1, membru in CA al TVR propusa de PNL), Liana Sandulescu (realizator emisiuni divertisment si managerul Eurovision-ului in cadrul TVR).

Comisia Editorial 2 formata din: Iolanda Staniloiu, Alina Amza, Elise Stan, Cornel Mihalache, Gabriel Gherghescu (realizator Viata Satului).

Din Comisia insarcinata cu judecarea contestatiilor vor face parte Claudiu Saftoiu, Cristian Parvulescu, Madalin Voicu, Lucia Hossu Longin, Razvan Theodorescu, Stere Gulea, Cristian Hadjiculea, Cristian Nicolau, Horea Murgu, Mirela Paunescu, Zsolt Galfalvi.