Presedintele Partidului Forta Civica, Mihai-Razvan Ungureanu, a declarat luni intr-o conferinta de presa ca, personal, este „destul” de sceptic ca un proces de privatizare precum cel al combinatului Oltchim ar avea sanse de succes, informeaza Agerpres.

Mihai Razvan Ungureanu a afirmat ca prin modul de privatizare a Oltchim s-a incalcat memorandumul Guvernului in care se preciza ca Oltchimul ar trebui cumparat cu tot cu creante.

„Nu cred ca se poate pune problema unei privatizari cu orice pret a Oltchimului. Procesul de privatizare trebuia gandit foarte atent”, arata presedintele PFC.

Liderul Fortei Civice a mai afirmat ca in urma acestei privatizari combinatul Oltchim ar ramane cu „capitaluri negative, in incapacitate de a fi recreditat si pus sub riscul de executare silita”. „Societatea se expune riscului de faliment”, considera Mihai-Razvan Ungureanu.

Presedintele interimar al PDL Bucuresti, Adriean Videanu, a declarat, luni, in legatura cu privatizarea Oltchim ca Dan Diaconescu nu are nicio vina, ci vinovat este Guvernul Ponta, care a aprobat strategia.

Videanu a fost intrebat daca Dan Diaconescu urmareste sa castige un capital de imagine.

„Nu cunosc conditiile ofertei domnului Dan Diaconescu. Nu sunt publice. Eu nici nu-l acuz. Omul nu are din punctul meu de vedere nicio vina. El s-a raportat probabil la un caiet de sarcini. Atat timp cat a acceptat oferta, inseamna ca el a raspuns unui caiet de sarcini. Cel care este vinovat este cel care a intocmit strategia, cel care a aprobat strategia, si anume Guvernul Romaniei si cel care a facut caietul de sarcini”, a precizat Videanu inainte de sedinta BPN al PDL.

In opinia lui Videanu, „prin incompetenta” guvernul Ponta „nu a facut nimic altceva decat sa puna pe butuci Oltchim”.

„Nu cei ce au ofertat sunt vinovati, ci mascarada pe care a facut-o Guvernul Romaniei”, a apreciat Adriean Videanu.

El a spus ca Guvernul Ponta este „responsabil in ansamblu”, aratand ca procedura de privatizare o aproba guvernul prin memorandum, iar caietul de sarcini trebuie sa-l faca OPSPI.

„Uitati-va la toata aceasta bataie de joc in procesul de privatizare, plecand de la aprobarea si modificarea conditiei de licitatie cu cinci zile inainte de depunerea ofertelor, ceea ce este fara precedent in istoria post-decembrista a Romaniei, pana la intocmirea caietelor de sarcini fara verificarea bonitatilor”, a mai spus Videanu.

Contractul dintre OPSPI si Dan Diaconescu privind privatizarea Oltchim nu a fost semnat luni, Diaconescu acuzand ca din acord lipsesc clauze, prevederi si anexe si ca documentul avansat de OPSPI este diferit fata de forma contractului anuntata o data cu caietul de sarcini.

Dan Diaconescu a jucat la cacealma si a pierdut! El nu va fi proprietar la Oltchim. Probabil ca Diaconescu nu a crezut ca va castiga licitatia si atunci ar fi fost fericit. Declaratiile au fost facute, la RFI, de vicepresedintele PNL Dan Radu Rusanu.

In opinia lui Rusanu, Dan Diaconescu, cel care a castigat licitatia pentru privatizarea Oltchim Ramnicu Valcea, nu va deveni proprietar la combinat. „Nu cred ca domnul Dan Diaconescu va fi proprietar la Oltchim pana la urma si nu cred ca va putea sa-si asume aceasta responsabilitate”, spune vicepresedintele PNL.

Dan Radu Rusanu e de parere ca „privatizarea Oltchimului nu poate fi realizata decat cu un investitor foarte puternic, care sa-si permita sa achizitioneze si rafinaria de la Pitesti si Arpechimul, pentru ca altfel materiile prime nu pot sa ajunga la Oltchim”.

Intrebat de ce crede ca nu a venit o astfel de oferta, Rusanu a raspuns: „Pentru ca nu poate sa vina o astfel de oferta in trei luni de zile! Aici au fost anumite greseli. O greseala este poate a Guvernului, prin Ministerul de Finante si alta greseala este a sindicatelor. Greseala Guvernului prin Ministerul de Finante este ca nu a asigurat un capital de lucru de 40-50 de milioane, ca Oltchimul sa mai functioneze inca cinci-sase luni de zile, timp in care se putea asigura un investitor puternic. Asta e prima greseala, mare greseala! A doua greseala este a sindicatelor si a oamenilor de acolo, care in clipa in care au trecut la proteste sindicale, orice investitor serios se sperie de acest lucru si fuge”.

Sorin Ovidiu Vintu l-a pus pe Nicolae Popa, inante de prabusirea FNI, sa delapideze din patrimoniul Fondului peste 13,7 milioane de lei, bani pe care i-a folosit pentru a cumpara imobile si pentru activitatile firmelor sale, apoi, prin operatiuni economice, a ascuns sumele obtinute.

Potrivit probelor administrate in acest dosar, in perioada premergatoare prabusirii Fondului National de Investitii, respectiv decembrie 1999 – martie 2000, Sorin Ovidiu Vintu l-a determinat pe Nicolae Popa, care avea calitatea de presedinte-director general la SC Gelsor SA si director executiv la SC Sov Invest SA, sa delapideze din patrimoniul FNI sumele de 11.228.931,65 lei (112.289.316.546 lei vechi) si diferenta de 2.511.431 lei (25.114.313.560 lei vechi), rezultata din cresterea in timp, nereala, a valorii unitatii de fond, ceea ce intruneste elementele constitutive ale instigarii la delapidare.

„Inculpatul Vintu Sorin Ovidiu a actionat cu intentie directa calificata prin scop, sumele de bani delapidate fiind folosite in interesul sau, intentia acestuia rezultand din derularea temporala a faptelor, dar si din actiunile sale”, potrivit procurorilor Parchetului instantei supreme.

Astfel, dupa ce la 10 decembrie 1999 in carnetul de investitor al lui Nicolae Popa au fost subscrise 1.758.461 de unitati de fond pentru o suma de 117.289.348.700 lei vechi (ROL), corespunzatoare unei valori a unitatii de fond de 66.700 lei vechi pe unitate de fond, in contul acestor subscrieri s-a depus in numerar suma de 5.000.032.100 ROL, echivalentul a 74.963 unitati de fond. Restul de subscrieri, in numar de 1.683.498 de unitati de fond, in suma de 112.289.316.546 ROL, nu se regasesc ca fiind incasate, au precizat procurorii.

Sumele de bani rascumparate de pe carnetul de investitor al lui Nicolae Popa au fost utilizate in intregime de catre Sorin Ovidiu Vintu pentru achizitionare de imobile, retrageri de numerar sau pentru activitatile curente ale societatilor aflate in coordonarea sa, desi acesta cunostea faptul ca nu a subscris sumele necesare pe acest carnet in vederea rascumpararii, ma scriu procurorii.

Totodata, probele administrate au evidentiat ca in 16 decembrie 1999 au fost rascumparate 108.585 unitati de fond, in valoare de 7.400.067.750 ROL, contravaloarea acestora fiind virata in contul lui Sorin Ovidiu Vintu. In aceiasi zi, din contul lui Vintu s-au facut doua plati, de 6.000.000.000 ROL, respectiv 1.343.775.000 ROL. In 22 decembrie 1999 au fost rascumparate 146.735 de unitati de fond, in valoare de 9.999.990.250 ROL, contravaloarea acestora fiind virata in contul deschis la Pater SA pe numele lui Vintu, valoarea fiind de 10.000.000.000 ROL. In aceeasi zi au fost rascumparate 40.352 de unitati de fond, in valoare de 2.749.988.800 ROL, contravaloarea acestora fiind virata in contul deschis la Pater SA pe numele lui Vintu.

Procurorii ma arata ca in 1 februarie 2000 au fost rascumparate 260.545 de unitati de fond, in valoare de 20.004.645.100 ROL, contravaloarea acestora fiind virata in contul 2511.R.ROL.224 deschis la BRS-SMB pe numele SC Gelsor SA, actionar majoritar al societatii la acea data fiind Sorin Ovidiu Vintu, care detinea 93%. In aceiasi zi, din acest cont a fost facut un virament de aceeasi valoare in contul lui Vintu, deschis la aceeasi banca.

In 2 februarie 2000 au fost rascumparate 260.425 de unitati de fond, in valoare de 19.995.431.500 ROL, contravaloarea acestora fiind virata in contul deschis la BRS-SMB pe numele Gelsor SA. In 24 februarie 2000 au fost rascumparate 795.205 unitati de fond, in valoare de 65.000.056.700 ROL, contravaloarea acestora fiind virata in contul deschis la BRS-SMB pe numele lui Vintu. In 1 martie 2000 au fost rascumparate 603.545 de unitati de fond, in valoare de 50.377.901.150 ROL, contravaloarea acestora fiind virata in contul deschis la BRS-SMB pe numele Gelsor SA.

In 3 martie 2000 au fost rascumparate 599.943 de unitati de fond, in valoare de 50.077.242.210 ROL, contravaloarea acestora fiind virata in contul deschis la BRS-SMB pe numele Gelsor SA, au precizat procurorii.

„In data de 16.03.2000, Popa Nicolae a rascumparat de pe carnetul nr.40.102.000486 unitati de fond F.N.I. in valoare de 10.019.019.750 ROL, din care 10.000.086.622 ROL au fost virati de catre SOV INVEST-F.N.I. in contul lui Vintu Sorin Ovidiu deschis la B.R.S. In data de 28.03.2000 se rascumpara un numar de 110.559 unitati de fond, in valoare de 10.022.173.350 ROL, contravaloarea acestora fiind virata in contul deschis la BRS-SMB pe numele lui Vintu Sorin Ovidiu. In data de 29.03.2000 se rascumpara un numar de 22.101 unitati de fond, in valoare de 2.003.455.650 ROL contravaloarea acestora fiind virata in contul deschis la BCR sector 5 pe numele lui Vintu Sorin Ovidiu”, au precizat procurorii Parchetului instantei supreme.

Pe de alta parte, pentru o perioada de timp, prin actiunile sale comise dupa prabusirea Fondului National de Investitii, respectiv pana in luna aprilie 2003, Vintu a tainuit sumele de bani delapidate de Nicolae Popa, pentru ca apoi sa-l favorizeze, desi cunostea faptul ca acesta fusese condamnat la inchisoare.

„Analiza coroborata a probelor demonstreaza insa ca inculpatul Vintu Sorin Ovidiu a cunoscut in permanenta despre comiterea faptelor de delapidare de catre condamnatul Popa Nicolae si a actionat cu intentie directa pentru a putea beneficia in mod concret de sumele de bani provenite din savarsirea acestei infractiuni, pentru ca apoi, prin multiple operatiuni economice si juridice, sa ascunda banii astfel obtinuti”, ma arata procurorii.

De asemenea, din luna aprilie 2003 si pana in prezent, cunoscand ca suma de 23.572.104 ROL, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prabusirii Fondului National de Investitii provine din inselaciune comisa in frauda investitorilor la FNI, a dobandit, detinut si folosit bunuri imobile, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor, au ma precizat procurorii.

Suma de 7.289.406 de dolari, stabilita la data prabusirii FNI, supusa procesului de spalare a banilor urmeaza sa fie confiscata de la Sorin Ovidiu Vintu.

Sorin Ovidiu Vintu, trimis in judecata in dosarul FNI pentru spalare de bani si instigare la delapidare

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) fiind acuzat de spalare de bani si instigare la delapidare, in dosarul Fondul National de Investitii (FNI), informeaza Ministerul Public intr-un comunicat postat pe site-ul institutiei.

Potrivit comunicatului de presa, cercetarile finalizate in acest dosar au ca fundament de plecare cercetarile efectuate de catre organele judiciare in dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul National de Investitii – FNI, Banca Agricola – BA, Banca de Investitii si Dezvoltare – BID si Banca Romana de Scont.

Potrivit procurorilor, „in urma analizei asupra actelor de urmarire penala efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti definitive, s-au stabilit punctele de convergenta, care se situeaza pe urmatoarele paliere:

– activitatile ilicite au fost derulate prin intermediul societatilor comerciale membre ale Grupului „GELSOR” (GELSOR SA, SOV INVEST SA, IMOBILIAR NETWORK SA, VINTU SORIN OVIDIU COMPANY SRL, GELSOR IT SA etc.), detinute si administrate, prin persoane interpuse, de Vintu Sorin Ovidiu;

– principalul beneficiar al sumelor de bani constituite in prejudicii aduse bugetului de stat si/sau companiilor avand capital de stat a fost Vintu Sorin Ovidiu;

– succesiunea faptelor de natura infractionala cercetate in dosarele penale are o consistenta interna puternica, redata atat prin congruenta metodelor si persoanelor avute in vedere, cat si prin dependenta faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vintu Sorin Ovidiu.”

Contractul dintre OPSPI si Dan Diaconescu privind privatizarea Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT) nu a fost semnat luni, Diaconescu acuzand ca din acord lipsesc clauze, prevederi si anexe si ca documentul avansat de OPSPI este diferit fata de forma contractului anuntata o data cu caietul de sarcini.

„Nu am putut semna acest contract, intrucat lipsesc clauze, prevederi si anexe, iar tot contractul este diferit fata de cel pe care l-am agreat cand am participat la privatizarea Oltchim”, a declarat luni Dan Diaconescu , la iesirea din Ministerul Economiei, unde s-a intalnit cu reprezentantii OPSPI in vederea incheierii contactului de privatizare a Oltchim.

Diaconescu a adaugat ca avocatii sai au ramas in sediul Ministerului Economiei pentru lamurirea situatiei si ca dupa ce acest contract va fi incheiat el va vinde actiunile pe care le-a cumparat de la stat catre cetateni „probabil, la pretul de pe bursa”.

Dan Diaconescu afirma ca semneaza contractul de privatizare a Oltchim, daca banii merg la salarii si reluarea activitatii

Dan Diaconescu a declarat, la Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, ca semneaza luni contractul de vanzare-cumparare a pachetului majoritar de actiuni la Oltchim si achita suma de 203 milioane lei, daca banii vor fi folositi pentru plata salariilor si reluarea activitatii combinatului valcean.

Seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, Remus Vulpescu, a subliniat, la randul sau, ca a fost pregatit contractul de vanzare-cumparare, Dan Diaconescu fiind asteptat sa il semneze.

“Contractul este pregatit. Domnul Diaconescu a vazut despre ce contract este vorba, iar noi il asteptam sa il semneze”, a afirmat Vulpescu.

Conform legii, Dan Diaconescu are la dispozitie zece zile pentru semnarea contractului de privatizare.

Si reprezentantii sindicalistilor de la Oltchim sunt prezenti luni la MECMA, acestia solicitand respectarea contractului colectiv de munca si aplicarea prevederilor lui.

Dan Diaconescu a fost declarat vineri adjudecatar al licitatiei cu oferta in plic pentru achizitionarea a 54,8% din capitalul social al Oltchim Ramnicu Valcea.

Curtea de Conturi a descoperit, în urma unui control la Primăria Capitalei, că din dispoziția lui Sorin Oprescu s-au plătit două milioane de lei în plus la chirie pentru sediul de pe Splaiul Independenței. Conducerea Primăriei Generale refuză să recunoască, însă, acest lucru și a contestat raportul în instanță.

Curtea de Conturi susține că prețul plătit de Primăria Municipiului București (PMB) este mai mare decât cel aprobat prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București numărul 2210 din 2009. Mai exact, inspectorii susțin că în contract este trecut un spațiu de închiriere mai mare decât suprafața reală, scrie evz.ro. Fața de acest aspect, Primăria s-a angajat să măsoare din nou spațiile închiriate și primarul Oprescu să demonstreze astfel că nu a plătit pentru un serviciu inexistent. Procesul se judecă la Curtea de Apel București. Dosarul a fost înregistrat pe 27 august și are primul termen pe 11 octombrie 2012.

În decembrie 2009, PMB s-a mutat în imobilul de pe Splaiul Independenței. Atunci, consilierii generali au aprobat închirierea unui nou sediu, în care aparatul municipalității și CGMB să se mute pe perioada consolidării actualului sediu, PMB urmând să plătească pentru aproape 13.000 mp o chirie de 2,7 mil. euro pe an.

Chirie „flexibilă” plus taxă pe clădire

Potrivit contractului de închiriere între municipiul București și SC Iliotomi Grup SRL, valabil trei ani, cu posibilitate de prelungire, plătim o chirie de aproape 250.000 de euro pe lună. Tot la capitolul obligații, achităm impozitele și tarifele impuse supra clădirii, pe care, în mod normal, trebuie să le plătească proprietarul. De asemenea, contractul are o „clauză de indexare” prin care Oprescu îi permite lui Tsesmetzis să mărească prețul chiriei în funcție de valoarea Indicelui Prețurilor de Consum. Prima indexare a fost făcută chiar la 1 ianuarie 2010. Atenție însă, „indiferent de oscilațiile Indicelui, chiria nu poate fi redusă sub valoarea prevăzută inițial”, cea de 17, 48 euro pe metru pătrat. O altă precizare în contract arată că municipalitatea „nu are dreptul de a schimba furnizorul de telefonie fixă și internet, Romtelecom SA”, companie deținută și de OTE, firma națională grecească de telefonie.

Sediul Primăriei, afacerea de mandat a lui Oprescu

După ce, între 2008 și 2009, a curățat municipalitatea de șefii din vechea gardă, doctorul a convins Consiliul General al Municipiului București să voteze mutarea funcționarilor Primăriei în sediul de pe malul Dâmboviței. Singurul argument cu care Oprescu i-a convins pe cei 55 de consilieri generali să voteze acest contract, fără licitație publică, a fost următorul: „Vom încheia un contract de leasing financiar pe 15 ani cu societatea care deține imobilul din Splaiul Independenței, pentru ca aceasta să rămână în proprietatea municipalității”.

Această promisiune a fost înregistrată și în contractul de închiriere între proprietarul Tsesmetzis și chiriașul Oprescu la penultimul punct: „Pe parcursul derulării prezentului contract, chiriașul își poate exprima opțiunea de cumpărare (cu plata integral, în rate sau în leasing) a clădirii”. Primarul nu a intenționat însă nicio clipă să aducă imobilul în patrimoniul municipalității, refuzând achiziționarea acestuia în aprilie 2010, la o lună de la instalarea funcționarilor publici, când clădirea a fost scoasă la vânzare.

Salvați de la faliment de Oprescu

Cele două firme, Iliotomi Grup SRL și Apatel Properties SRL, între care s-a făcut tranzacția pe clădire, nu au avut niciun fel de activitate de la constituire până în anul în care au făcut afaceri cu Primăria Capitalei. Astfel, potrivit datelor de bilanț depuse la Registrul Comerțului, Iliotomi Grup a avut cifră de afaceri zero atât în 2007, cât și în 2008. Abia în 2009, anul în care a făcut afacerea cu Primăria, a raportat o cifră de afaceri de 717.852 de lei. Apatel însă a depus trei ani la rând (2007, 2008, 2009) declarații pe propria răspundere că nu a desfășurat activitate de la constituire.

Un alt punct comun al celor două companii este, teoretic, adresa sediilor: strada Ghercu Constantin nr. 14. La această adresă, dar la camera 3, își are sediul și SC Apatel Properties SRL, firma care a cumpărat clădirea în care stă Primăria. Asta însă doar în acte, pentru că pe Ghercu Constantin nr. 14 nu există decât Iliotomi, iar la etajul patru este doar o cameră de tip open-office în care este așezată la loc de cinste macheta clădirii de pe Splaiul Independenței nr. 291-293. De altfel, nimeni din clădire nu a auzit de Apatel Properties, iar singura persoană care leagă aceste două companii de Tsesmetzis, Adriana Cozea, a refuzat orice comunicare cu presa.

Clădirea de pe malul Dâmboviței, ipotecată la Banc Post

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare între SC Iliotomi Grup SRL și SC Apatel Properties SRL, semnat la 27 aprilie 2010, sediul Primăriei Capitalei a fost vândut cu 11 milioane de euro. Anunțată că vinde, municipalitatea a spus nu se bagă, în condițiile în care plătește 9 milioane de euro pentru trei ani de stat în chirie în aceeași clădire, plus investițiile în climatizare și în lift exterior. „Municipiul București, prin Direcția Generală Economică (Mircea Octavian Constantinescu, director general – n.r.), Direcția Administrativ Transport (nu există o astfel de direcție în Organigrama Primăriei – n.r.), prin emiterea adresei 973/21.04.2010, a luat la cunoștință de faptul că SC Iliotomi Grup SRL înstrăinează către SC Apatel Properties SRL bunurile imobile ce fac obiectul prezentului contract de vânzare-cumpărare și, totodată, fac obiectul contractului de închiriere către Municipiul București, nu și-a exprimat intenția de a cumpăra (cu plata integrală, în rate sau în leasing)”, se arată în contractul de vânzare-cumpărare dintre Iliotomi și Apatel.

Doi dintre europarlamentari romani ocupa locurile fruntase in topul chiulagiilor din Parlamentul European. Corneliu Vadim Tudor a participat al 64 la suta dintre sedintele legislativului european, in timp ce Gigi Becali la doar 23 la suta.

La celalalt pol, doar patru politicieni romani au fost prezenti, constant, la sedintele plenului european. Europarlamentarii PDL, Cristian Preda si Iosif Matula, reprezentanta PSD, Minodora Cliveti si europarlamentarul PC, Sabin Cutas se pot lauda cu o prezenta de suta la suta la sedintele PE, dar si in comisiile unde activeaza.

Pedelistul Cristian Preda a avut peste 300 de initiative ca autor sau coautor la rezolutiile adoptate de plenul UE, la drepturile omului.

Sabin Cutas a explicat care sunt sanctiunile pentru chiulangii. Potrivit acestuia, PE functioneaza ca plenul national, iar cei care nu participa la sedinta nu primesc indemnizatia care se adauga la salariu.

Judecatoria sectorului 1 Bucuresti reia, luni, dezbaterile in procesul in care Dan Diaconescu, Doru Parv si Ghezea Mitrus sunt judecati pentru santajarea unor persoane, de la care ar fi cerut importante sume de bani pentru a nu difuza reportaje TV compromitatoare cu ele.

La termenul anterior al procesului de santaj, care a avut loc in 3 iulie, instanta Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti i-a revocat lui Dan Diaconescu masura interdictiei de a parasi tara, data in 2 octombrie 2010.

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a contestat decizia Judecatoriei sectorului 1 la Tribunalul Capitalei, care in 16 iulie a respins ca nefondat recursul acuzarii, aceasta hotarare ramanand definitiva.

In 21 octombrie 2010, patronul postului OTV, Dan Diaconescu, Doru Parv si Ghezea Mitrus au fost trimisi in judecata de catre procurorii anticoruptie, pentru santajarea primarului comunei aradene Zarand, Ion Mot, precum si a omului de afaceri Paul Petru Tardea.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie il acuza pe Cristian Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL si realizator de programe la postul de televiziune OTV, de doua infractiuni de santaj.

Alaturi de Dan Diaconescu sunt judecati Dorel Petru Parv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, „recidivist postexecutoriu”, si Ghezea Mitrus, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicatiei „Atac la persoana”, ambii fiind acuzati de santaj.

In rechizitoriul intocmit de procurorii DNA se arata ca, in perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi amenintat in mod repetat, atat in mod direct, in cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzata de postul de televiziune OTV, cat si indirect, prin intermediul lui Doru Parv, pe primarul unei comune din judetul Arad, pentru a-l determina sa le dea suma totala de 200.000 de euro.

„Amenintarea a constat in dezvaluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului ca ar fi corupt, ca ar fi savarsit tranzactii ilicite cu terenuri agricole apartinand cetatenilor comunei, pagubindu-i pe acestia, ca are o avere importanta obtinuta ilicit si ca face trafic de influenta pe langa unii ministri”, sustine DNA.

Primarul aradean, sub presiunea acestor amenintari, i-ar fi dat lui Doru Parv suma de 30.000 euro si 42.000 lei, „scopul fiind ca banii sa ajunga, in final, la Dan Diaconescu”.

De asemenea, in cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi amenintat de mai multe ori, atat in mod direct, in cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cat si indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitrus, realizatorul emisiunii „Semnal de alarma” difuzata pe acelasi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Tardea, pentru a-l determina sa-i dea suma totala de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.

„Amenintarea a constat in difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromitatoare pentru persoana santajata, cum ar fi date despre trecutul infractional al acesteia si afirmatii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comerciala condusa de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent”, potrivit procurorilor DNA.

Dan Diaconescu si Doru Parv au fost arestati preventiv in 23 iunie 2010. Patronul postului OTV a fost eliberat din arest dupa trei zile, in 25 iunie 2010, in urma unei decizii a Tribunalului Bucuresti, care a inlocuit masura arestarii preventive cu interdictia de a parasi tara.

Doru Parv a fost eliberat din arest in 4 august 2010, Tribunalul Bucuresti admitand atunci cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de acesta. Instanta a dispus in cazul lui Parv interdictia de a parasi localitatea de domiciliu.

„Pentru recuperarea sumelor obtinute prin santaj a fost instituit sechestru asigurator asupra unui imobil din municipiul Arad al lui Doru Parv, pana la concurenta sumei 30.000 de euro si 42.000 de lei”, potrivit DNA.

Saptamana viitoare, Dan Diaconescu este asteptat sa semneze contractul cu reprezentantii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), dupa ce a castigat licitatia pentru preluarea a 54,8 la suta din actiunile Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT), dupa ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare pret, pentru titlurile detinute de stat.

Vicepresedintele PDL Raluca Turcan a declarat, duminica dupa-amiaza, ca partidul sau cere prin motiunea pe educatie – ,,Nu ii impiedicati pe copii de trei ani sa mearga la gradinita” – demisia ministrului Educatiei, Ecaterina Andronescu, precum si cea a prim-ministrului, Victor Ponta.

„Dupa cum vedeti pe AMR-ul nostru, mai sunt 77 de zile pana la plecarea guvernului Ponta. Speram ca la ministerului Educatiei sa fie vorba de mult mai putine zile pana la plecarea ministrului Ecaterina Andronescu si inlocuirea ministrului Educatiei cu un ministru care intelege nevoia reformei de termen lung in sistem, nevoia de predictibilitate si de guvernare prin educatie. Guvernul USL si-a batut joc de toate ideile si principiile continute in legea Educatiei si asta fie prin desfiintare, fie prin ignorare, fie prin sabotare”, a spus ea in cadrul unei conferinte de presa.

Vicepresedintele PDL a mai spus ca partidul a facut un inventar al tuturor problemelor din sistemul de educatie, iar „ultima greseala” pe care guvernul este pe cale sa o produca este legata de transferarea clasei pregatitoare la gradinita. „PDL depune la prima sedinta a plenului Camerei Deputatilor motiunea simpla <<Nu-i impiedicati pe copii de trei ani sa mearga la gradinita>>. Am facut un inventar al tuturor problemelor din sistemul de educatie si ultima greseala pe care guvernul Ponta este pe cale sa o produca este cea legata de transferarea din nou a grupei pregatitoare la gradinita, ceea ce practic ar impiedica la anul copii de trei ani sa mearga la gradinita”, a sustinut democrat-liberala.

„Victor Ponta este, practic,incapabil sa numeasca o persoana in calitate de ministru al Educatiei care sa vizeze reforma sistemului de Educatie. Guvernul Ponta a distrus sistematic organizarea pentru clasa pregatitoare si aceasta organizare a fost minutios pregatita de guvernul PDL. A generat epurarea politica la nivelul inspectorilor scolari si directorilor, ceea ce a condus la un haos in organizarea clasei pregatitoare. Guvernul Ponta a oprit toate demersurile pentru incurajarea invatamantului profesional reintrodus de guvernul PDL”, a enumerat deputata PDL cateva dintre ,,greselile” facute de guvernul Ponta.

Turcan a precizat ca PDL cere prin motiunea simpla renuntarea la bacalaureatul profesional si continuarea invatamantului profesional, precum si aplicarea legii educatiei nationale in privinta bacalaureatului tehnologic, noteaza NewsIn.

„Renuntarea la ideea mutarii clasei pregatitoare obligatotii de la scoli la gradinite pentru a nu bloca accesul copiilor de trei ani sa intre la gradinita in anul 2013 si pentru a nu ajunge in situatia ca invatatoarele sa lucreze la gradinite. Depolitizarea organismelor care se ocupa de etica universitara si de verificarea titlurilor universitare, precum si numirea urgenta in aceste consilii a oamenilor de valoare inclusiv din diaspora stintifica romaneasca. Renuntarea la numirea politica a directorilor de scoli si introducerea unui sistem transparent prevazut de legea educatiei nationale care sa stimuleze performamta manageriala si nu servilismul clintelei de partid”, sunt alte asteptari ale democrat-liberalilor.

Raluca Turcan a precizat ca prin motiune se mai doreste emiterea unei interdictii prin care Victor Ponta sa nu mai poata activa timp de cinci ani in invatamantul universitar. „Retragerea de catre ministrul Educatiei Ecaterina Andronescu a titlului de doctor detinut in mod nemeritat de premierul Victor Ponta si emiterea unei interdictii pentru acesta de a mai activa cel putin cinci ani de zile in invatamantul universitar”, a punctat ea.

„In final, demisia premierului Victor Ponta si a ministrului Ecaterina Andronescu, vinovati de situatia educatiei, decredibilizarea cercetarii, sabotarea efortului de a introduce performanta in sistem, neglijenta, crearea de confuzie in institutiile din domeniul educatiei, precum si in randurile elevilor, profesorilor si parintilor”, a conchis Raluca Turcan.

Presedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a declarat, intr-un articol postat pe blogul personal, ca interdictia cumulului pensiei cu salariul in cazul bugetarilor este una dintre nedreptatile comise de „ regimul Traian Basescu”.

„Interdictia cumulului pensiei cu salariul in sistemul public reprezinta una dintre cele mai nocive nedreptati comise de regimul Traian Basescu. Aceasta decizie, care a lovit, in general, in specialistii de valoare din toate domeniile (educatie, sanatate, armata etc.) si, in particular, in reperele culturii romanesti, constituie o incalcare flagranta atat a dreptului la munca, cat si o ingradire a unui drept financiar, castigat ireversibil prin cotizarea la bugetul asigurarilor sociale de stat si indeplinirea varstei legale de pensionare”, scrie Voiculescu.

Mai mult decat atat, el sustine ca, din functia sa de senator, a incercat sa combata aceasta decizie prin „repetate interventii legislative”, insa Camera Deputatilor, majoritar democrat-liberala in acea perioada, i-a respins fiecare propunere.

„Exercitandu-mi atributiile de senator, am combatut aceasta decizie in anii 2010 si 2011 prin repetate interventii legislative. (In septembrie 2010, cu sprijinul colegilor de la PSD si PNL, am reusit chiar eliminarea interdictiei in Comisiile pentru buget si munca, insa plenul Camerei Deputatilor, controlat atunci de majoritatea PDL, a respins hotararea celor doua comisii.)
Primesc constant numeroase solicitari referitoare la anularea interdictiei cumulului salariului cu pensia in sistemul public. Cred, in continuare, ca aceasta interdictie trebuie eliminata cat mai rapid pentru a repara o grava nedreptate comisa de regimul Basescu. Consider ca dreptul la munca nu trebuie interzis celor care indeplinesc toate criteriile de experienta si competenta”, mai scrie patronul Antenelor.

Ca argument final, Dan Voiculescu se foloseste de situatia actorilor pensionati, care primind pensie de la stat nu vor putea sa joace in continuare pe scenele teatrelor de stat, fara a renunta la una dintre indemnizatii.

„Sunt convins ca, spre exemplu, locul marilor actori romani ramane pe scena, iar performanta artistica se masoara in talent si profesionalism, nu in limite de varsta si in puncte de pensie”, incheie Dan Voiculescu.