Presedintele Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, s-a decis sa prezinte lumii adevarul despre „calomniile, intimidarile, fraudele, santajul si inselaciunile comise de catre procurorii DNA”. Acesta a lansat site-ul Codul Zambaccian, sub motto-ul „Obstructionarea justitiei si hartuirea politica nu elimina coruptia, ci o intaresc”, unde isi propune sa prezinte internautilor „adevarata poveste despre hartuirea politica a lui Adrian Nastase, fost prim-ministru al Romaniei”. Fostul sef al Executivului promite „fapte uluitoare, cunoscute de putini, ignorate de unii, dar complet necunoscute majoritatii oamenilor. Fapte care au creat un paienjenis de proceduri judiciare fara sfarsit, in procese improvizate, si informatii false care au fost scurse spre public de catre cei care abuzeaza de puterea cu care au fost investiti de popor”.

Astfel, Adrian Nastase tine sa ne prezinte fotografia matusii Tamara, cea care a dat si numele unuia dintre dosarele in care este implicat fostul candidat la presedintie. “Initial, DNA scurge catre presa afirmatia ca matusa Tamara era un personaj fictiv, inventat ca sa acopere ‹‹faptul›› ca Nastase obtinuse bani ilegal. Apoi, devine clar faptul ca Tamara Cernasov, decedata, existase cu adevarat si cu adevarat isi lasase averea nepoatei ei, Dana Nastase, in mod transparent si conform legi”, scrie fostul premier.

Noul ministru al Mediului, Attila Korodi, a primit din partea premierului Mihai Razvan Ungureanu sarcina de a se implica in absorbtia rapida a fondurilor UE, dar si de a propune Guvernului un proiect de reorganizare a Romsilva, prin care sa elimine “proiectele istorice” ale regiei de administratie si gestionare a padurilor.

„L-am rugat sa se intereseze in modul cel mai clar, mai limpede si mai rapid, eficace implicit, de gradul de absorbtie a fondurilor europene si de modul in care aceste fonduri pot fi absorbite cu rapiditate pe proiectele generate si administrate de Ministerul Mediului, precum si sa se gandeasca in zilele urmatoare la un proiect de reorganizare al regiei Romsilva, in asa fel incat regia sa scape de problemele ei istorice, de la problemele de administratie la eradicarea furtului din padurile statului”, a cerut seful Executivului, dupa ce i-a predate mandatul de ministru al Mediului.

Ungureanu a explicat ca Attila Korodi este indreptatit prin experienta sa ocupe aceasta functie.

Pe de alta parte, Attila Korodi a precizat ca se va implica in restructurarea institutiilor subordonate ministerului si in absorbtia fondurilor UE, aratand insa ca fara colaborarea autoritatilor locale nu pot fi obtinute performante in atragerea banilor comunitari. „Este un minister care, la prima vedere, poate are o aura romantica, dar este unul foarte serios daca luam fiecare tema in parte. Voi da toate energiile ca sa putem avea cat mai multe rezultate-Romsilva, Apele Romane, institutii importante care trebuie gestionate cum trebuie, iar pe de alta parte sunt fondurile europene. Este nevoie sa inteleaga autoritatile locale, partenerii nostri in absorbtie, ca fara o colaborare eficienta nu vom putea avea succes”, a spus Korodi.

Un obiectiv clar al noului ministru il reprezinta fondurile UE, Korodi afirmand ca „va ara tara”, mergand in fiecare localitate in care exista probleme critice pentru a impulsiona procesul de absorbtie a fndurilor europene.

De asemenea, intr-un interviu la RFI, ministrul Mediului a declarat ca procedurile de avizare a proiectului aurifer pe baza de cianuri de la Rosia Montana nu pot fi accelerate, asa cum cere presedintele Traian Basescu, demnitarul spunand ca trebuie precautie in privinta acestui proiect. „Eu il inteleg pe domnul presedinte, ne cunoastem de mult timp, punctul dumnealui de vedere nu s-a schimbat. Din punctul meu de vedere, ca ministru al Mediului, trebuie sa ofer clar o implementare a legislatiei de mediu, a conditiilor prin care o procedura poate sa fie dusa la bun sfarsit, este clar. Ministerul Mediului trebuie sa emita un punct de vedere, daca toate conditiile din punct de vedere procedural se intrunesc. Cred ca legislatia de mediu nu poate sa cuprinda un proiect de anvergura atat de mare din punctul de vedere al marimii exploatarii, sa cuprinda fiecare element. Sunt si elemente de politica si dezvoltare pe care trebuie sa si le asume Guvernul Romaniei. Dar pana atunci, ministerul are un rol foarte important: procedurile sa se intruneasca si sa aiba un punct de vedere final. Eu sustin ca sa mergem pana la acel moment, pentru ca este nevoie”, a sustinut noul ministru al Mediului.

In privinta accelerarii procedurilor de la Rosia Montana, Attila Korodi a precizat ca acestea „nu pot fi accelerate fata de ce ritm au acum”. „Procedurile tehnice merg inainte, au un ritm, sunt teme care se discuta de profesionisti, mai mult nu se poate. Dar pentru ca stiu ca procedura poate sa ajunga intr-o finalitate, va veni si momentul in care va trebui sa se abordeze si din punctul de vedere al politicilor guvernamentale”, a explicat Korodi. Acesta mai crede ca „aurul de la Rosia Montana, care este o resursa importanta intr-un fel sau altul, trebuie exploatat. „Intrebarea este daca aceasta solutie, ceea ce se propune acum este buna pentru Romania, dar din perspectiva conformarii cu legislatia de mediu si a dezvoltarii durabile. La aceasta intrebare cautam raspunsuri”, a spus ministrul.

Attila Korodi a spus la RFI ca e nevoie de „precautie” in privinta proiectului de la Rosia Montana. „Eu am o abordare mult mai aproape si intr-un anumit mod si principiala pentru a proteja mediul. Tot ce decid intra in acest context. Dar pentru ca vorbim de proceduri, procedurile trebuie sa ne dea un rezultat final. Oricum, eu cred ca vazand acest proiect atat de important, trebuie sa fim foarte precauti”, le-a explicat ministrul Mediului.

Liderul Opozitiei poloneze, Jaroslaw Kaczynski, a refuzat, pentru al doilea an consecutiv, sa participe la comemorarea a doi ani de la accidentul de la Smolensk, in care si-au pierdut viata, fratele sau geaman, presedintele, Lech Kaczynscki, si alti 95 de oficiali.

Jaroslaw Kaczynski nu a dat curs manifestarilor oficiale, in semn de protest, si a preferat sa omagieze personal victimele accidentului de la Smolensk, dupa ce cu putin timp in urma a afirmat ca tragedia nu a fost o intamplare ci a fost un asasinat. Afirmatiile lui Kaczynski se bazeaza pe o ancheta neoficiala, demarata de partidul pe care il conduce, ale carei concluzii probeaza ca, inainte de prabusirea aeronavei, au avut loc doua explozii la bord.

Pe de alta parte, rezultatele anchetelor oficiale, instrumentate atat de partea poloneza, cat si de cea rusa, arata ca accidentul s-a datorat, ca prima cauza, din cauza unei erori  de pilotaj. Mai mult decat atat, ancheta facuta de polonezi demostreaza faptul ca turnul de control din Smolensk – prin controlorii de trafic aerian, a avut un rol important in dezastru.

In accidentul de la Smolensk si-au pierdut viata 96 de persoane, printre care fostul presedinte polonez, Lech Kaczynski si sotia sa Maria. Oficialii calatoreau in Rusia pentru a comemora 70 de ani de la masacrul de la Smolensk, ordonat de Stalin, in care si-au pierdut viata aproape 20.000 de polonezi.

Ceremoniile oficiale au avut loc la Cimitirul militar Powazki din Varsovia, dar si in Rusia, la locul accidentului. Fiica fostului presedinte, Marta Kaczynska, a declarat pentru presa poloneza ca “le este recunoscatoare tuturor celor care isi amintesc de parintii ei si care au curajul sa o arate ”, relateaza BBC.

Presedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat ca, pana in momentul de fata, institutia a reusit sa stranga la bugetul de stat suma echivalenta cu 0,81% din PIB. Acesta sustine ca masurile fiscale antievazioniste au determinat ca in perioada 1 ianuarie 2012 – 7 aprilie 2012, ANAF-ul sa adune suma de 4,93 miliarde de lei, mai putin de un procent din PIB-ul estimat pentru 2012 de 609,6 miliarde de lei.

“Analitic, suma e compusa din obligatii suplimentar stabilite, TVA respins la plata, confiscari, diminuarea pierderii fiscale, masuri asiguratorii si prejudicii aferente sesizarilor penale” a afirmat Blejnar.

Sorin Blejnar a mai mentionat ca, prin sprijinul Bancii Mondiale, restructurarea ANAF va continua, urmatoare etapa fiind regionalizarea institutiei.

“Speram ca toti cei care avem atributii in acest domeniu sa reusim sa ne maximizam eforturile. Important este ca in primul trimestru din 2012 trendul incasarilor la bugetul general consolidat este ascendent fata de aceeasi perioada a anului 2011 si ca institutiile statului colaboreaza foarte bine”, a completat Blejnar.

Declaratia presedintelui ANAF vine cu 7 zile inainte ca ultimatumul dat de Premierul Mihai Razvan Ungureanu sa expire. Prim-ministrul a cerut autoritatilor competente ca, prin masurile de combatere a evaziunii fiscale, pana in data de 17 aprilie sa colecteze la bugetul de stat 1,5% din PIB.

“Va cer sa ca in termen de 60 de zile, actiunile dumneavoastra de combatere a evaziunii fiscale in zonele alcool si produse vegetale, cu respectarea prevederilor legale, sa aduca venituri la buget de cel putin 1,5% din PIB”, declara Mihai Razvan Ungureanu, in data de 17 februarie 2012.

Potrivit declaratiei lui Blejnar, pana in momentul de fata, ANAF-ul a strans mai mult de jumatate din suma ceruta de Premierul Ungureanu.

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat ca motivul pentru care companiile americane sunt descurajate sa investeasca in Romania este lipsa transparentei din sistemul de achizitii publice. Acesta a subliniat ca romanii nu pot avea pretentia ca americanii sa aiba incredere in sistem, avand in vedere ca 90% dintre locuitorii Romaniei vad procesul ca fiind corupt.

“Dorim sa vedem mai multi investitori americani în Romania, dar daca 90% dintre romani nu cred in sistemul de achizitii publice, de ce ar face-o investitorii americani?”, a afirmat Gitenstein.

Declaratia lui Mark Gitenstein vine ca raspuns la sondajul realizat de Institutul pentru Politici Publice, prin care se arata ca 90% dintre romani considera ca sistemul achizitiilor publice este corupt.

Solutia pe care Ambasadorul SUA o ofera este implementarea unui sistem electronic transparent prin care se pot realiza achizitiile publice, insa tehnologizarea procesului va ridica destule obstacole autoritatilor romane.

“Competitia corecta si transparenta in achizitiile publice este esentiala, prin urmare caietele publice pentru aceste achizitii trebuie pregatite astfel incat sa se asigure o competitie libera, nedeformata, pentru ca entitatile care fac achizitiile sa obtina cele mai bune oferte pentru banii contribuabililor. Salut curenta revizuire a caietelor de sarcini pentru achizitiile din sectoare cheie pentru tratarea apelor uzate, energie si infrastructura. Este vital ca licitatiile pentru achizitiile publice sa fie neutre din punct de vedere tehnologic, astfel incat furnizorii de tehnologie de ultima ora sa poata concura corect cu cei cu care s-au incheiat anterior contractele atunci cand prezinta oferta pentru achizitii publice”, a precizat Mark Gitenstein.

Mark Gitenstein a subliniat ca este necesar ca sistemul electronic de realizare a achizitiilor publice sa fie implementat in toate ministerele, masura care va incuraja investitiile straine si va asigura transparenta procesului.

“Toate ministerele trebuie sa realizeze achizitii publice intr-un sistem transparent. Astept cu nerabdare extinderea sistemului electronic de achizitii publice dincolo de faza de documentatie aferenta ofertei. Facand public si modul in care sunt aplicate contractele de achizitie se va asigura transparenta deplina, de la faza de oferta, pana la cea de aplicare a prevederilor contractului. Odata extins si imbunatatit sistemul electronic de achizitii publice, este, de asemenea, important ca toate entitatile care efectueaza aceste achizitii, inclusiv companiile de stat, autoritatile centrale si locale si beneficiarii fondurilor structurale, sa il utilizeze la intregul sau potential in efectuarea de achizitii. Incurajez toate entitatile publice sa continue consultarile deschise cu reprezentantii companiilor si ai organizatiilor de afaceri”, a mai declarat Ambasadorul SUA, pentru Agerpres.

UPDATE 2: Noul Ministru al Mediului, Attila Korodi a depus marti juramantul de investitura, la Palatul Cotroceni in prezenta Presedintelui Traian Basescu. La ceremonie au fost prezenti presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Roberta Anastase si Vasile Blaga, premierul Mihai Razvan Ungureanu precum si alti reprezentanti ai Guvernului.

UPDATE:Presedintele a semnat decretul de numire in functie pentru Attila Korodi

Presedintele Traian Basescu a semnat decretul de numire in functia de ministru al mediului pentru Attila Korodi. Acesta urmeaza sa depuna juramantul la ora 19:30 la Palatul Cotroceni, dupa ce decretul de numire in functie va fi in Monitorul Oficial.

Attila Korodi, nominalizat pentru functia de ministru al Mediului

După şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor l-a desemnat pe deputatul Attila Korodi pentru mandatul ramas vacant la Ministerul Mediului.

Kelemen Hunor a precizat că la nominalizare s-a tinut cont si de experienta lui Attila Korodi,care a fost ministru al mediului in perioada 2007-2008.

Conducerea UDMR va inainta propunerea premierului Mihai Razvan Ungureanu, urmand ca presedintele Traian Basescu sa semneze decretul de numire in functie a noului ministru.

Liderul grupului PDL din Senat, Cristian Radulescu, a declarat, marti, ca pierderea majoritatii nu reprezinta o problema pentru Putere, afirmand ca activitatea Coalitiei nu va fi afectata.

“Continuam asa pana la alegeri. Legile de interes national sunt votate si de ceilalti, legile ordinare ni le votam noi, ordonantele sunt in vigoare, se poate merge mai departe. Noi nu trebuie neaparat sa votam toate legile, lor li se implineste termenul de adoptare tacita si ele se duc la Camera Deputatilor. Marea majoritate a legilor se adopta si in aceasta situatie. Cele care sunt intr-o situatie dificila sunt cele unde Senatul e decizional”, a declarat Radulescu.

Liderul PDL a precizat ca probleme pot aparea in cazul legilor organice care nu sunt de interes national si unde este nevoie si de mobilizarea Opozitiei pentru a fi adoptate. Radulescu a mai spus ca, totusi, proiectele legislative care sunt intr-o situatie de acest gen sunt foarte putine.

Senatorul PDL a punctat ca Puterea nu va incerca sa “racoleze” niciun membru al Opozitiei din Senat, sustinand ca nu vor mai avea loc migratii dinspre democrat-liberali spre USL.

 Coalitia aflata la putere a pierdut majoritatea in Senat, dupa ce, marti, senatorii Iosif Secasan si Cezar Magureanu au anuntat ca isi inceteaza activitatea politica in PDL, respectiv UNPR. Secasan a precizat ca va trece in tabara PNL, pe cand Magureanu a anuntat ca va fi, pentru moment, independent.

Cele doua plecari din Coalitie egaleaza raportul de forte din Senat, prin urmare numaratoarea arata ca atat Puterea, cat si Opozitia are fiecare cate 66 de senatori, numarul minim pentru asigurarea cvorumului fiind de 68. Prin urmare, Mircea Geoana nu mai este singur in tabara independentilor, votul lui Cezar Magurean fiind acum la fel de important. Putem spune ca, momentan, desfasurarea activitatii in Senat depinde de cei doi independenti si de partea cui vor alege ei sa voteze, oficial sau neoficial.

Monica Macovei a declarat că l-ar urma pe premierul Mihai Răzvan Ungureanu în noua mişcare politică, dupa ce acesta a anuntat saptamana trecuta ca va pune bazele unui nou proiect politic.

„M-a bucurat foarte mult ce a spus, este necesară o mişcare nouă în România. Cum vrea să o facă nu ştiu, dar o parte din PDL poate să contituie baza acestui partid. Probabil că l-aş urma. Nu am discutat cu colegii, dar cred că există mulţi care l-ar urma. Am încredere în el, poate fi un lider puternic”, a declarat Macovei, intr-o emisiune televizata.

Fostul ministru al justitiei considera ca o noua miscare politica girata de premierul MRU are toate sansele de reusita.