Puciul uselist continua prin Constitutie

In linistea care s-a instaurat, de la inaltimea celor 80%, puterea USL reia cu mijloace mai sofisticate tentativa de acum un an. Proiectul de revizuire a Constitutiei, in principal, dar si legi, ordonante, hotarari ale guvernului preiau idei esuate in timpul puciului.

Exact acum un an debuta in forta saptamana pucistilor, acel blitzkrieg care a maturat ins­titutii ale statului de drept pentru a obtine sus­pendarea presedintelui Basescu si ale ca­rei rani sunt departe de a se fi inchis cu toata schimbarea de retorica si stilistica a uno­ra dintre autori. Brutalitatea, de­terminarea, diversitatea min­ciunilor si a campaniilor me­dia merita rememorate fie si pentru ca parte din proiectul de atunci nu pare sa fi fost abandonat complet, iar ma­rile cancelarii, a caror inter­ven­tie a fost salvatoare, par acum destinse sau, in tot cazul, resemnate. In linistea care s-a instaurat, de la inaltimea celor 80%, puterea USL reia cu mijloace mai sofisticate tentativa de acum un an. Proiectul de revizuire a Constitutiei, in principal, dar si legi, ordonante, hotarari ale guvernului preiau idei esuate in timpul puciului.

Sa ne amintim, in doar cateva zile, intervalul 2-7 iulie, parlamentul si Guvernul Ponta au reusit sa puna pe butuci sau sa goleasca de atributii institutii ale statului care le stateau in cale. Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, a fost revocat din functie si inlocuit cu Valer Dorneanu, astfel incat nicio ordonanta de ur­genta sa nu mai poata fi contestata la Curtea Constitutionala. In fruntea Monitorului Oficial, trecut prin OU in subordinea guvernului, este instalata Adriana Costescu. Vasile Blaga si Ro­berta Anastase sunt rasi de la conducerea Ca­merei Deputatilor si a Se­na­tu­lui, in loc fiind instalati, intr-o sedinta extraordinara, Valeriu Zgonea si Crin Antonescu. La sefia TVR si a Radioului Public sunt votati Claudiu Saftoiu si Ovidiu Miculescu. Totul intr-o singura zi – marti, 3 iulie. Mier­curi este publicata in MO ordonanta prin care puterile Curtii Constitutionale sunt di­minuate, aceasta nemai­pu­tan­du-se pronunta asupra hotararilor parla­men­tului, cum erau cele din ziua precedenta. Este redactat si votat in Birourile permanente ra­portul privind suspendarea presedintelui, iar CCR primeste termen de 24 de ore sa dea avi­zul. Joi este citita in parlament decizia de sus­pendare a lui Traian Basescu. Sunt schimbati prin semnatura lui Ponta vicepresedintii Ins­titutului National de Statistica pentru a putea forta, ulterior, aparitia unor date de la re­cen­sa­mant care, cica, aratau ca populatia este mai mica cu doua milioane de locuitori. Gu­vernul modifica prin ordonanta Legea re­fe­ren­dumului, seful statului putand fi demis cu ma­joritatea voturilor celor care participa la re­fe­rendum. Si, in sfarsit, ziua cea mare, vineri, 6 iulie, cand Traian Basescu este suspendat din functie de parlament, cu 225 de voturi pentru – USL, UDMR, UNPR si minoritati – si 114 im­potriva, desi CCR nu spunea ca ar fi incalcat grav Constitutia.

In tot acest interval, isi exprima dezacordul fa­ta de ceea ce se intampla in Romania, vor­bindu-se in termeni de „legalitate“ si „pericol pentru statul de drept“, purtatorul de cuvant al Angelei Merkel, presedintele CE, José Bar­ro­so, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, Co­mi­sia de la Venetia, Comisia Europeana, Curtea Constitutionala, care se plange de abuzuri si presiuni. Puciul a mers insa neabatut pe dru­mul sau si doar interventiile ulterioare, mult mai dure, care au depasit cadrul uzual al de­claratiilor, au dus, dupa ceva timp, la tem­pe­rarea avantului.

Dupa un an, constatam ca principalii actori ai lo­viturii din vara lui 2012 par sa fi evoluat di­fe­rit, impreuna cu partidele lor. Victor Ponta si PSD mimeaza cu relativ succes euro­peni­s­mul si atasamentul fata de separatia puterilor in stat, Crin Antonescu si PNL isi continua dru­mul, atacand procurorii, judecatorii CCR si Uni­unea Europeana. Si totusi, maretele idei de atunci ii leaga ca firul rosu. Desi proiectul de revizuire a Constitutiei poarta numele lui An­to­nescu, modificarile cu schepsis sunt pe pla­cul tuturor, ca dovada ca nimeni nu se de­li­miteaza de ele si ca la vot, in comisie, au tre­cut prin unanimitatea intregului USL.

Sa vedem comparatiile care se impun. Or­do­nanta prin care s-au redus atributiile CCR – taierea dreptului de a controla hotararile par­lamentului – apare mot à mot in noua Cons­titutie. A vrut USL reducerea pragului la re­fe­rendum? In loc sa mai opereze prin ordonanta (si-a invatat lectia), iata ca l-a redus acum la 30% prin lege si prin Constitutie. S-a clamat atunci suprematia parlamentului, ca re­pre­zen­tant al „suveranitatii poporului“? Se va re­zolva. Prin Constitutie, parlamentul devine pri­ma dintre puterile statului, fiind „forul su­prem de decizie al natiunii“. S-a razboit ani de zile USL cu posibilitatea ca referendumul sa fie initiat de presedinte? I l-au taiat. Pre­ventiv, au luat si poporului acest drept. Le fa­ce Inalta Curte zile fripte coruptilor de lux? La tribunal cu ei, dupa modelul Voiculescu. S-au luptat pucistii cu procurorii? Ii rezolva cu Constitutia. Procurorii nu mai apar in cadrul „puterii judecatoresti“, putandu-se astfel, ul­terior, umbla la statutul lor si sa fie scosi din randul magistratilor. Au tipat pucistii ca pro­curorii trebuie sa vina la raport in fata par­lamentului? Ii aduc prin Constitutie, pe ei si pe oricare cetatean care trebuie intimidat. S-au zbatut pucistii sa puna sub control toate institutiile statului? Se va rezolva si asta, din moment ce Senatul va fi cel care va numi se­fii „oricaror autoritati sau institutii publice“ ca­re prezinta „dari de seama privind ac­ti­vitatea lor“.

Una peste alta, constatam ca separatia pu­te­rilor in stat, care a stat in gatul USL, este des­fiintata acum cu binisorul, mai inteligent, mai cu fereala si mai sofisticat. La un an de atunci, USL reia tentativa. Nu cu bocancii, ci prin legea fundamentala.

– Opinie publicata de Revista 22 –