În cel mai recent raport publicat cu prilejul Zilei Mondiale a Populației (11 iulie), Organizația Națiunilor Unite (ONU) prognozează că, până în anul 2100, populația planetei va fi de 11 miliarde locuitori, față de 7,3 miliarde în prezent. Aceasta ar însemna că, în doar 150 de ani, omenirea s-a cvadruplat. România se numără, însă, printre puținele țări având o populație în declin.
Estul a repopulat Vestul
Migrarea populației din estul Europei spre Vestul mai bogat, în special după lărgirea Uniunii Europene, a schimbat tendințele demografice pe termen mediu în cele două zone. Astfel, dacă în urmă cu 20 de ani se înregistra un spor al populației în Est şi un declin în Vest, în prezent lucrurile stau exact pe dos.
În perioada 2010-2015, conform datelor ONU citate de cotidianul britanic „The Telegraph”, cu excepția Germaniei, populația țărilor occidentale a crescut numeric. În schimb, a regresat în țările fostului bloc comunist, cu excepția Cehiei, Slovaciei, Sloveniei – unde a crescut uşor, respectiv Poloniei – în cazul căreia populația a rămas stabilă.
Cel mai accentuat declin s-a petrecut în Bulgaria şi Moldova, țări pe care ONU le vede puternic depopulate până în 2050, când vecinii de la Sud şi Est vor fi cu o treime mai puțini.
Nici România nu este departe de această situație, urmând a pierde 17,9% din populația actuală, până în anul 2050, după ce în ultimii cinci ani declinul populației a fost mai puțin accentuat (0,3%).
Situația este şi mai dramatică în Letonia, stat amenințat de o depopulare completă până la sfârşitul acestui secol. Din 2004 şi până în prezent, Letonia a pierdut aproximativ o zecime din populație, însă trebuie ținut cont de faptul că întreaga populație a țării (2,3 milioane) este aproximativ cât cea a Bucureştiului.
Cauzele depopulării Estului
Pe lângă migrație, declinul populației în răsăritul Europei a fost potențat de scăderea natalității şi de o speranță medie de viață sensibil inferioară celei din Vest. La acest ultim capitol, Republica Moldova stă foarte prost, cu bărbații având o speranță medie de viață de numai 65 de ani, iar femeile de 73 de ani – situația fiind mai pesimistă, din acest punct de vedere, doar în Rusia şi Ucraina.
Prin comparație, bărbații români pot spera că vor trăi 70 de ani, iar femeile 77. În țările occidentale, speranța medie de viață depăşeşte 80 de ani, femeile din Franța, Italia, Elveția şi Spania trăind, în medie, până la 85 de ani.
Moare vecinul, îi iau capra
În contradicție cu dictonul „unde-s mulți, puterea creşte” şi cu previziunile sumbre legate de falimentele sistemelor publice de pensii, generate de scăderea numărului de contribuabili şi creşterea numărului de beneficiari, estimările experților ONU arată că veniturile pe cap de locuitor se vor majora în țările din centrul şi estul Europei, implicit în România. Explicația ar fi redistribuirea aceloraşi resurse între un număr redus de persoane.
Evoluția natalității
Dimpotrivă, resursele şi aşa puține, vor fi împărțite între mult mai mulți pe continentul african, unde se înregistrează cel mai puternic spor de populație, din pricina natalității de 38 de nou-născuți anual, la mia de locuitori. 43 de oameni se nasc pe Pământ la fiecare 10 secunde, iar asta se datorează, în bună parte, nu doar Chinei şi Indiei, unde sporul de populație a încetinit, ci mai ales Africii.
Prin comparație, natalitatea în unele țări europene coboară sub 10 la mie (6,9 în Principatul Monaco şi 8,4 în Germania) şi ajunge la maximum 15,8 la mie în Irlanda.
În România, natalitatea este, în prezent, de circa 12 la mie, fiind aproximativ egală cu rata mortalității. Conform datelor Institutului Național de Statistică, citate de Select News, un record de natalitate al ultimilor trei decenii s-a înregistrat în anul 1987, când rata a fost de 16,7 nou-născuți la mia de locuitori. Rata natalității a scăzut aproape constant din 1989 şi până în prezent, stabilizându-se cu o uşoară tendință de creştere între anii de creştere economică 2004 – 2009.
Europa îmbătrâneşte, Africa întinereşte
Toate aceste cifre ne arată că Europa îmbătrâneşte (un fenomen similar se petrece în America Latină, dar şi în țări asiatice – Japonia, China, Coreea de Sud), în timp ce Africa întinereşte.
În 15 țări din Africa sub-Sahariană, jumătate din populație are mai puțin de 18 ani. În Ciad, Niger şi Uganda, jumătate din locuitori au sub 16 ani! Iar perspectivele sunt ca populația să continue să întinerească cel puțin într-o treime din aceste țări.
Asta se întâmplă în vreme ce, la jumătatea acestui secol este de aşteptat ca populația în vârstă de 65 de ani şi peste să depăşească cifra de 1,5 miliarde. În Japonia, China şi Coreea de Sud, mai mult de jumătate dintre cetățeni vor avea peste 50 de ani în anul 2050.
Bărbații, mai mulți decât femeile
Se ştie că, în medie, se nasc mai multe fete decât băieți, iar femeile au, în general, o speranță de viață la naştere superioară bărbaților. Totuşi, conform ultimului raport ONU referitor la situația femeilor în lume (anul 2010), numărul bărbaților este superior – cu 57 de milioane, la nivel global. Situația este determinată de cea din Asia, în special din China şi India – țări care concentrează peste 35% din populația lumii şi unde numărul bărbaților este sensibil superior.
Pe grupuri de vârstă, diferența este mai netă în favoarea bărbaților în cadrul populațiilor tinere, femeile fiind mai numeroase printre oamenii în vârstă de peste 50 de ani.
Speranța de viață la naştere are tendința de a se egala în țările în care mortalitatea la naştere este mai mare, din cauza condițiilor sanitare precare. Dar şi în țările dezvoltate deprinderea unor obiceiuri de viață nesănătoase în urma emancipării are un impact negativ pentru speranța de viață a femeilor.
Fertilitatea globală a scăzut la mai puțin de 2,5 naşteri/femeie, dar este dependentă de cultura locală, în unele țări fiind chiar dublă.
sursa: puterea.ro