O tot tineti cu ISU (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta), toata ziua ISU, ISU in sus, ISU in jos, de la Nistru pan’ la ISU tot romanul plansu-mi-s-u! Sunt vreo 50-100 de bugetofagi angajati pe pile si trimisi sa verifice 100.000 de firme, dar voi invocati ISU!
Ca sa facem ceva cu aceasta institutie care nu exista, avem nevoie de experienta unui tehnocrat care a reusit in afaceri. Si pentru a satisface toate imperativele momentului, vom cauta un neamt. Daca nu-i neamt, macar filogerman. Hopaaa, l-am gasit! El e! Adamescu, Dan Adamescu. Nibelungul de combinatie ii dispretuieste, nu glumesc, pe cei care nu vorbesc germana. Asa meritam! Sa va prezint realizarile care il recomanda ca salvator.
In presa. E un tip serios, asa ca a bagat umorul in dric (Revista Academia Catavencu). Pe urma, a luat un cearceaf mortuar (Romania Libera), care traia (moartea traia, hi, hi, hi!) din mica publicitate si l-a transformat intr-un instrument de propaganda pe care nu-l cumpara cei care ar trebui sa se lase manipulati. Cu alte cuvinte, filogermanul a lucrat cu schepsis.
In turism. A fost improprietarit cu diamantul Litoralului romanesc (Hotelul Rex, din Mamaia) si, fiind vizionar, a anticipat tragedia de la Colectiv. Hotelul Rex a ars, ca sa vedeti ce intamplare pirotehnica! Sa-l despagubeasca firmele de asigurari! Are si din alea. Vineee baiatuuuu’!
Astra Asigurari. Aici si-a dovedit clasa. Iti cumperi masina, prostule, platesti s-o asiguri, fraiere, o lovesti, imprudentule, si te prezinti sa-ti iei banii, lacomule! De unde bani, tampitule? De la nenea iluzionistul? Iosefini era mic copil, cand te lasa fara ceas. Ai vrut masina, nebunule!
In fotbal. Maradona, plecand pe serpentinele magiei cu mingea la picior, era mic copil pe langa Adamescu in carucior. Am descris in versuri doi clasici in viata. Adamescu a preluat Otelul Galati, intamplator campioana Romaniei pe atunci, si a pus lucrurile la punct. Adica a asezat echipa de trosbal langa Sidex, ca-i filogerman si ii plac ordinea, disciplina si simetria. Trofeul ruginea, asa ca trebuia sa stea langa un morman de fier vechi. Pai, unde ne trezim aici?
